Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Numărul sucevenilor care îşi petrec timpul liber căutând comori în pământ, cu detectoare de metale în care au investit cel puţin câteva sute de euro, a crescut foarte mult în ultima perioadă. Interesul pentru această activitate, văzută de unii ca un hobby, iar de alţii ca o şansă de a se îmbogăţi, a fost stârnit în mare măsură de descoperirea celei mai mari comori de monede geto-dacice, la Cacica, în vara anului 2014, de către un localnic pasionat de arheologie, care a cutreierat dealurile şi pădurile din sat cu un detector ieftin, de aproximativ 200 de euro.
De la 27 la 85 de autorizaţii, într-un an de zile
Agentul-şef adjunct Cristinel Pădurariu, de la Compartimentul protejarea patrimoniului cultural național al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, ne-a declarat că la finele anului trecut avea în evidenţe 85 de autorizaţii pentru deţinere de detectoare de materiale, pentru 101 aparate. Prin comparaţie, în 2014, erau înregistraţi doar 27 de deţinători de detectoare de metale. Din cele 85 de autorizaţii, 6 sunt pentru persoane juridice, iar restul pentru persoane fizice, care au între unul şi trei detectoare de metale autorizate.
În cazul persoanelor juridice este vorba de societăţi din domeniul exploatării forestiere, care folosesc detectoarele pentru a depista elemente de metal şi a evita astfel defectarea utilajelor de prelucrare a lemnului. În rest, este vorba de persoane fizice, pasionate de perioada medievală ori de perioada războaielor mondiale şi care speră să găsească elemente cât mai reprezentative din acele vremuri.
Căştile militare, baionetele sau gamelele, căutate de colecţionari
Referitor la ce găsesc sucevenii cu detectoarele de metale, agentul-şef adjunct Cristinel Pădurariu, poliţistul care se ocupă de acest sector al bunurilor de patrimoniu, a declarat:
„Din datele pe care le avem, din perioada medievală s-au găsit elemente de vestimentaţie sau bijuterii degradate, fără mare valoare. Din perioada de războaie mondiale descoperirile sunt mai dese, valoroase pentru colecţionari fiind căştile militare, baionetele sau gamelele”.
El a subliniat că, fără îndoială, descoperirea de la Cacica, din vara anului 2014, alături şi de altele din România, a crescut mult interesul sucevenilor pentru detectoarele de metale, dovada stând în statistici.
Conform procedurilor legale, bunurile găsite cu detectoarele de metale trebuie evaluate de un expert, care emite o adeverinţă de declasificare, dacă nu sunt bunuri de patrimoniu cultural naţional. În cazul în care sunt bunuri de patrimoniu acestea trebuie predate Statului Român, care îl despăgubeşte după o grilă legală pe descoperitor.
Povestea bărbatului care a făcut marea descoperire de la Cacica
Paul Croitoriu este numele bărbatului din Cacica care, în vara anului 2014, a scos la iveală şi a predat 309 monede geto-dacice, plus 40 de fragmente monetare din argint cu vechimea de 2.300 de ani, cel mai valoros tezaur de gen descoperit în România.
Bărbatul îşi făcuse un obicei de a cutreiera dealurile şi pădurile din comună, cu detectorul de metale, singur sau alături de alţi pasionaţi. Este conştient că norocul a fost primordial, deşi perseverenţa şi pasiunea au fost foarte importante. După ce s-a decis să predea tezaurul, Paul a primit 30.000 de lei, sumă calculată ca echivalent a 30% din valoarea totală a monedelor pe care le-a descoperit, plus încă 10.000 de lei, recompensă din partea Guvernului României. Dacă ar fi încercat să vândă monedele pe piaţa neagră, acesta ar fi încasat în jur de 150.000 de euro. Asta ar fi însemnat însă să încalce legea şi să-şi asume riscuri mari.
Acum, în 2016, Paul Croitoriu nu regretă că a predat monedele, însă nu poate să ascundă faptul că nu este foarte mulţumit de recompensă, mai ales că, ulterior, din zona unde a făcut el descoperirea arheologii au mai scos la suprafaţă încă 139 de monede.
„Am fost nemulţumit şi de cum am fost tratat de unele persoane, însă nu mai vreau să reproşez nimic, nimănui”, spune bărbatul. Între timp, din cauza unor probleme de sănătate, a trebuit să renunţe momentan la pasiunea sa, iar cei mai mulţi bani i-a cheltuit deja pe tratamente.
„Unii s-au entuziasmat foarte tare, iar când au început să scoată doar sârme din pământ au renunţat”
Paul Croitoriu a confirmat şi el interesul evident mai ridicat al sucevenilor pentru detectoarele de metale. Unii au crezut însă că vor găsi imediat comori la fel ca cea descoperită de el, dar s-au cam înşelat:
„Unii s-au entuziasmat foarte tare, şi-au cumpărat detectoare, iar când au început să scoată doar sârme din pământ au renunţat. Aşa s-a ajuns să-şi vândă detectoarele la jumătate din preţul cu care le-au luat”, ne-a relatat bărbatul din Cacica.
El a precizat că un detector de metale pentru începători costă în jur de 200 de euro, însă un detector bun, performant, costă de la 1.000 de euro în sus, iar unul foarte bun costă şi 2.000 de euro.
El a confirmat că în judeţ sunt mulţi pasionaţi, în special tineri, care ies des în teren, cei mai mulţi în căutare de bunuri rămase din războaiele mondiale.
Paul Croitoriu a mai găsit în urmă cu câţiva ani în zona Cacica o monedă austriacă de la finele secolului al XIX-lea, dar şi o decoraţie din Primul Război Mondial.
Autorizaţia de la poliţie este obligatorie. Cum se obţine aceasta
Agentul-şef adjunct Cristinel Pădurariu ne-a explicat care este procedura în ceea ce priveşte deţinerea şi folosirea unui detector de metale. În primul rând, posesorii trebuie să se autorizeze, la Compartimentul protejarea patrimoniului cultural național al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava. Trebuie să achite o taxă de 10 lei, o singură dată, să aibă 18 ani şi să prezinte cazierul, din care să rezulte că nu au la activ condamnări pentru infracţiuni legate de patrimoniul cultural naţional. Se completează o cerere tip iar apoi, în termen de 10 zile, se emite autorizaţia. Detectoarele de metale pot fi utilizate doar de titularul autorizaţiei. Pentru cei care ies în teren fără autorizaţie şi sunt prinşi, sancţiunile sunt destul de aspre. Aparatul se confiscă şi se aplică un avertisment sau o amendă de la 2500 la 7.500 de lei.
Înainte de a primi autorizaţia, posesorii de detectoare de metale au parte de un instructaj, în care, printre altele, sunt atenţionaţi cu privire la ce au de făcut atunci când dau peste grenade, obuze sau alte elemente de muniţie, care pot prezenta un pericol.
Detectoare de metale confiscate de poliţişti. Într-un caz s-au găsit şi monede deţinute ilegal
Agentul-şef adjunct Cristinel Pădurariu a declarat că, pe parcursul anului trecut, au fost depistate şase persoane fizice care deţineau fiecare câte un detector de metale, fără a fi autorizate în acest sens.
„Toate persoanele au fost sancţionate, iar dispozitivele au fost confiscate”, a declarat reprezentantul Compartimentului protejarea patrimoniului cultural național al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.
Cel mai elocvent este exemplul unei percheziţii efectuate, în ziua de 9 decembrie 2015, la domiciliul unui bărbat din municipiul Vatra Dornei. Din casa acestuia au fost ridicate un detector de metale deţinut fără autorizaţie şi 90 de monede vechi, care au fost ridicate în vederea efectuării unor verificări la nivel național, având în vedere faptul că persoana respectivă nu a anunţat găsirea lor, în vederea evaluării.
Două piese vechi de 3.500 de ani, descoperite recent
Un tânăr din Pătrăuţi, Marius Hatnean, a descoperit recent cu detectorul de metale două piese vechi de aproximativ 3.500 de ani. Este vorba de un topor şi de o daltă, piesele fiind predate Direcţiei pentru Cultură Suceava. Marius şi Cristi Hatnean, din Pătrăuţi, sunt doi dintre cei mai cunoscuţi căutători de comori de acest gen din Suceava.
