Singurul oraş din România inclus în top 30 al celor mai frumoase oraşe mici din Europa, conform unui sondaj realizat de 300 de agenţii turistice din Japonia, staţiunea turistică Gura Humorului, ar putea deveni un adevărat pol de dezvoltare turistică, dacă îşi uneşte forţele cu alte două frumoase oraşe din Bucovina, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc.
Acesta este cea mai mare dorinţă a primarului din Gura Humorului, Marius Ursaciuc, care a spus că emoţiile care l-au încercat în momentul în care a aflat vestea au fost asemeni celor trăite de cei care au participat la o olimpiadă internaţională şi au şi fost premiaţi.
„În momentul în care oameni care nu au nici un interes să te <perie> te nominalizează într-un clasament european printre primele 30 de locaţii de vizitat din Europa, iar localitatea pe care o reprezinţi este singura nominalizată din România, te încearcă un sentiment mai mult decât plăcut. Este o recunoaştere obiectivă a ceea ce mulţi oameni nu văd şi sper că şi un imbold în a continua investiţiile demarate în această zonă. Noi am identificat turismul drept cea mai importantă prioritate încă de acum 11 ani, când am făcut strategia de dezvoltare pe termen mediu a oraşului”, a spus Ursaciuc, care are în plan atragerea unor finanţări europene de 50 de milioane de euro în perioada imediat următoare.
Lacuri navigabile, pârtie de vară şi reconstrucţia forturilor austriece
„80% din aceste fonduri sunt pentru dezvoltarea infrastructurii, în mod special a celei turistice. Încercăm să dezvoltăm Gura Humorului ca o destinaţie a turismului ecumenic, dar şi a celui cultural, să încurajăm turismul activ şi interactiv. Oamenii trebuie să aibă ce să facă şi în afară de a vizita Voroneţul şi a se plimba, de asta ne preocupăm permanent să le asigurăm acest lucru”, a spus edilul frumosului oraş nominalizat de japonezi printre principalele atracţii din Europa.
Tocmai de aceea, planurile administraţiei locale sunt îndrăzneţe.
„Sperăm ca în cel mai scurt timp, poate chiar de vara viitoare, să avem un luciu de apă pe care ni-l dorim, încât turiştii să poată merge atât cu barca, cât şi cu hidrobicicleta pe lacurile ce le avem în proiect. Ne dorim să avem prima pârtie artificială pe care să poţi schia, face tubing sau să te dai cu săniuţa şi vara. Vrem să punem în valoare Piatra Pinului şi rezervaţia paleo-oligocenă, dar să venim şi cu un proiect de finanţare pentru forturile austriece care există aici, pentru că ne trebuie şi Cetate, încât să le reconstruim complet”, a declarat Marius Ursaciuc.
Capacitate de cazare de 12 ori mai mare, în numai 12 ani
Un indicator foarte bun al gradului de interes al turiştilor pentru Gura Humorului îl reprezintă sporirea capacităţilor de cazare din zonă, an de an.
„Gura Humorului este un oraş sănătos, care are un ritm de dezvoltare normal, nu cu o creştere explozivă, cum ne-am fi dorit poate unii dintre noi. Dar am reuşit în 12 ani să acoperim decalaje de sute de ani în turism şi să fim comparaţi sau chiar clasaţi de multe ori deasupra staţiunilor turistice cu o vechime foarte mare şi experienţă în domeniu.
Facem statistici, iar numărul turiştilor este în creştere, motiv pentru care avem investiţii foarte mari în zona de cazare, unde, în 12 ani, s-a ajuns de la 76 de locuri de cazare, în trei locaţii, la peste 1.800 de locuri de cazare, în 834 de locaţii.
Asta înseamnă că privaţii investesc, încât preocuparea noastră permanentă trebuie să fie în asigurarea interesului turistului pentru această zonă”, a adăugat primarul Marius Ursaciuc.
Hrăneşte capra vecinului
Poate cea mai îndrăzneaţă idee de dezvoltare a staţiunii turistice este cea prin care edilul din Gura Humorului vrea să „ia faţa” oraşelor turistice de pe Valea Prahovei, printr-o alianţă strânsă cu oraşele învecinate.
„Cel mai mult ne dorim ca oraşele vecine Dorna şi Câmpulungul să se dezvolte la fel de repede, ori mai repede decât noi, pentru că alternativa la Valea Prahovei există aici, la noi, în Bucovina. Noi mergem pe principiul hrăneşte capra vecinului, nu încerca să o omori, să o mulgi ori să o furi. Sunt convins că asta se va întâmpla, iar cu cât atracţia va fi mai mare în zonă, cu atât va fi bine pentru toată lumea.
Sper ca factorii de decizie să aibă înţelepciunea să declare zona de la Humor până la Dorna pol de dezvoltare turistică. Asta se poate realiza în primul rând prin parteneriate între unităţile administrative menţionate, apoi la nivel de Consiliu Judeţean, iar apoi la nivel de strategie de dezvoltare a turismului, la Ministerul Turismului. Noi aici ne-am cam făcut treaba şi există toată disponibilitatea”, a adăugat Marius Ursaciuc, care speră ca factorii de decizie judeţeni şi cei care au un cuvânt de spus la nivel naţional să ia în seamă această provocare, de a face Bucovina poate chiar cea mai căută zonă turistică a ţării.