Consiliul Judeţean Suceava, lăsat în fundul gol în cazul gropii de gunoi de pe Mestecăniş

Lovitură de măciucă pentru reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava în cazul gropii de gunoi care se construieşte în vârful Mestecăniş. Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de oamenii din Valea Putnei şi Mestecăniş şi au dispus anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 64 emisă în 9 august 2010 de deliberativul comunei Pojorâta, hotărâre prin care 9 hectare de teren au fost trecute în proprietatea Consiliului Judeţean Suceava. Este exact suprafaţa pe care s-a demarat şi construit în mare parte depozitul ecologic de deşeuri de pe Mestecăniş, un proiect extrem de controversat care a provocat reacţii intense nu doar din partea oamenilor care locuiesc în această zonă, dar şi din partea organizaţiilor de mediu.

Trebuie spus că decizia instanţei clujene este definitivă, ceea ce înseamnă că tot proiectul de pe Mestecăniş s-a derulat ilegal. Pe româneşte, Consiliul Judeţean Suceava a construit o groapă de gunoi pe un teren care nu-i aparţine, iar în atari condiţii nu avea cum obţine avizele necesare unei astfel de lucrări.

Aristide Maxim, apicultorul din Valea Putnei care a avut curajul să se pună în calea acestui proiect, contestându-l de la bun început, spune că este o victorie amară, una care trebuie să dea de gândit autorităţilor.

„Sunt conştient că beneficiarul, Consiliul Judeţean Suceava, poate fi pus în situaţia de a returna banii luaţi de la Uniunea Europeană. Nu mă bucură deloc acest lucru, dar şi-au creat această problemă singuri, când ne-au tratat ca pe nişte nimicuri şi nu au respectat legislaţia. Ne doare că s-au cheltuit bani, dar vrem să fie o lecţie pentru întreaga Românie”, a arătat Aristide Maxim.

Aristide Maxim spune că a semnalat problemele de legalitate încă din 2007

Aristide Maxim este practic omul care a învins un sistem care a crezut că tăvălugul va nivela orice abatere de la legislaţie. Într-un final, s-a dovedit că lucrurile nu stau chiar cum doresc autorităţile şi cei care se află vremelnic în fruntea unor instituţii. Chiar dacă în primele faze procesul  a fost pierdut, în ultima cale de atac, după ce dosarul a fost strămutat la Cluj pentru a avea parte de o judecată nepărtinitoare, lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade.

Semnale şi discuţii despre încălcarea legislaţiei în ceea ce priveşte construirea gropii de gunoi de pe Mestecăniş au existat încă din 2007.

„Primul semnal de alarmă l-am tras după ce am aflat că autorităţile sucevene au trimis la Bucureşti documentele din care rezulta că populaţia a fost consultată vizavi de acest proiect. Documentele au fost trimise la Bucureşti pe 15 martie 2007, iar şedinţa de informare s-a realizat două săptămâni mai târziu. Curat murdar se poate spune. Cum se întâmplă doar în România, trei ani mai târziu s-a anulat HCL din 2007, iar prin HCL nr. 64 din 9 august 2010, într-o şedinţă secretă ţinută la Primăria Pojorâta, a fost acordată Consiliului Judeţean Suceava o suprafaţă mai mare de teren decât cea atribuită iniţial. Fireşte, totul fără respectarea condiţiilor legale, lucru demonstrat acum de judecătorii de la Cluj”, a menţionat Aristide Maxim.

„Nu dăm nici un pas înapoi”

Potrivit lui Aristide Maxim, problemele care s-au adunat la proiectul de pe Mestecăniş sunt mult mai multe, iar de-a lungul timpului toate acestea au fost aduse la cunoştinţa autorităţilor, care au preferat să le ignore.

„Noi i-am anunţat inclusiv de faptul că este un proces în derulare şi ar fi cazul să stopeze lucrările, ceea ce nu s-a întâmplat. Acum să-şi asume responsabilitatea şi să suporte consecinţele. Trebuie să oprească acum orice activitate, iar în caz contrar ne vom adresa din nou justiţiei. Nu dăm înapoi nici un pas, pentru că nu vrem gunoaie în sat”, a anunţat Aristide Maxim.

Apicultorul din Valea Putnei spune că printre alte nereguli trebuie amintit faptul că nu s-a respectat distanţa minimă de 1.000 de metri de la groapa de gunoi până la cea mai apropiată locuinţă.

„De exemplu, până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcţiile din pasul Mestecăniş sunt aproximativ 300 de metri. Sunt lucruri evidente de încălcare a legislaţiei. În plus, mirosurile emanate care vor rezulta din procesul de fermentaţie vor afecta întreaga zonă pentru o perioadă îndelungată. Pentru noi, oamenii care trăim în această zonă defavorizată, va fi un adevărat dezastru ecologic. Au pus în pericol în mod conştient integritatea şi sănătatea a circa 1.000 de oameni”, a mai spus Aristide Maxim.

Acesta a mai precizat că şi accesul animalelor la păşuni a fost oprit după ce un canal imens a fost tăiat prin inima muntelui şi va face imposibilă deplasarea vacilor şi oilor. Aristide Maxim a arătat că de fapt întreaga zonă afectată de construcţia gropii de gunoi de pe Mestecăniş este mai mare de 9 hectare, în realitate fiind vorba de alte 5 hectare care sunt pur şi simplu scoase din uz, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani.

Cătălin Nechifor: „Mă voi consulta cu juriştii şi vom vedea ce este de făcut”

Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a fost luat total prin surprindere de soluţia judecătorilor de la Cluj, despre care a aflat de la reprezentanţii mass-media.

„Nu ştiu exact care sunt urmările şi consecinţele. Mă voi consulta cu juriştii şi vom vedea ce este de făcut. Oricum, până acum toate lucrările care s-au efectuat la depozitul ecologic de la Mestecăniş s-au făcut în baza unor documente emise legal. Rămâne de văzut ce se va întâmpla de acum încolo”, a fost reacţia lui Cătălin Nechifor.

În acest moment, depozitul ecologic de pe Mestecăniş este finalizat în mare parte, în proporţie de circa 95%, iar ultimele retuşuri şi lucrări ar trebui să fie gata în câteva săptămâni.

Depozitul ecologic din pasul Mestecăniş este construit în cadrul proiectului Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Suceava, prin intermediul căruia o altă groapă de gunoi se construieşte în comuna Moara. Depozitul din pasul Mestecăniş va deservi localităţile din zona de munte a judeţului Suceava. Valoarea totală a proiectului SMID în judeţul Suceava este de 51,761 de milioane de euro şi vizează şi închiderea şi reabilitarea a şapte depozite de deşeuri neconforme din Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Fălticeni, Siret, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, construcţia a trei staţii de transfer la Rădăuţi, Fălticeni şi Câmpulung Moldovenesc, amenajarea a 1.250 de puncte de colectare şi modernizarea a două staţii de transfer existente la Gura Humorului şi Vatra Dornei. La acestea se adaugă şi construcţia unei staţii de sortare la Moara, furnizarea unei unităţi de compostare individuale în zonele suburbane şi rurale şi de tocătoare pentru compostarea in situ a deşeurilor din parcuri şi grădini, precum şi asistenţă tehnică şi supervizare a lucrărilor.