35 de copii părăsiţi de cei care le-au dat viaţă aşteaptă să fie adoptaţi

35 de copii părăsiţi de cei care le-au dat viaţă aşteaptă să fie adoptaţi, să aibă o familie care să-i crească şi să le ofere afecţiune, să aibă o mamă şi un tată. În evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava, la sfârşitul anului trecut, pe lângă cei 35 de copii care au primit încredinţări în vederea adopţiei, alţi 34 au primit încuviinţări pentru adopţii naţionale, iar pentru  42 de copii s-a deschis procedura de adopţie naţională. Un copil poate fi adoptat numai după ce instanţa l-a declarat adoptabil. Nu orice familie poate să adopte un copil. Este importantă motivaţia care stă la baza unei astfel de decizii. Consilierul juridic Gabriela Prundel, şef Birou adopţii şi post adopţii, din cadrul Protecţiei Copilului Suceava, ne-a spus că „familiile care își doresc să adopte, de fapt își doresc să devină părinți, să treacă prin experiența de a fi părinte cu toate bucuriile, emoțiile și împlinirile generate de creșterea și educarea unui copil”.

Grupe de fraţi şi copii care au peste 6 ani, în aşteptarea unei familii care să-i adopte

Printre cei 35 de copii, 17 băieţi şi 18 fete, care aşteaptă să fie adoptaţi se numără patru grupe de fraţi. Cei mai mulţi copii adoptabili au vârste cuprinse între 0-3 ani - 22 de copii, între 4-6 ani - şapte copii, 6-10 ani - trei copii şi 11 ani - trei copii. La sfârşitul anului 2014, 40 de minori primiseră din partea Protecţiei Copilului încuviinţări pentru adopţii naţionale, 29 aveau încredinţări în vederea adopţiei şi 38 de minori primiseră aprobarea pentru procedura de adopţie naţională. O parte dintre copii nu au fost încă adoptaţi, pe motiv că sunt prea mari, au peste 6 ani, sunt grupe de fraţi şi nu vor să fie separaţi, unii sunt de etnie romă sau au probleme serioase de sănătate.

Familiile care vor să adopte preferă, în principal, copii cu vârste cuprinse între 0–4 ani, clinic sănătoşi (fără dizabilităţi), mulţi optând pentru „indiferent de sex”. Printre copiii puşi pe liste de adopţie se numără şi fraţi, care aşteaptă de mai mulţi ani să fie crescuţi într-o familie. În anul 2012, 25 de minori din Suceava, aflaţi în evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, au fost adoptaţi, iar în anul 2011 s-au finalizat 31 de adopţii în judeţ. De asemenea, în anul 2013, DGASPC Suceava a înregistrat 91 de deschideri de proceduri în vederea adopţiei naţionale, 34 de încredinţări în vederea adopţiei şi 33 de încuviinţări pentru adopţii naţionale.

Vârsta mare a unui copil face mai dificilă găsirea unei familii care să-l adopte

Specialiştii din cadrul Protecţiei Copilului ne-au spus că vârsta mare a unui copil face mai dificilă găsirea unei familii care să-l adopte, la fel întâmplându-se şi în cazul grupelor de fraţi, care îşi doresc să trăiască în continuare nedespărţiţi. Purtătoarea de cuvânt a DGASPC Suceava, Nicoleta Daneliuc, ne-a spus că de-a lungul anilor au fost adoptaţi şi copii de etnie romă, ceea ce înseamnă că nu acesta este impedimentul cel mai mare la a găsi o familie pentru un copil. Vârsta mare a unui copil, mulţi dintre ei depăşind 7 ani, face mai dificilă găsirea unei familii care să-i adopte sau faptul că sunt grupe de fraţi, care îşi doresc să trăiască în continuare nedespărţiţi.

Pentru a ajunge părinţi adoptatori, familiile care vor să adopte un copil întocmesc un dosar, urmează nişte cursuri, sunt consiliate, participă la ședinţele de evaluare şi abia după ce întrunesc toate condiţiile legale primesc atestatul de părinţi adoptatori. Şefa Biroului adopţii şi post adopţii Suceava, consilierul juridic Gabriela Prundel, ne-a mai spus că „specialiştii din cadrul Protecţiei Copilului sunt obligaţi să consilieze și să evalueze familiile din punct de vedere social și psihologic. Raportul final cuprinde informații socio-psiho-medicale rezultate din sedinţele de evaluare și vizita la domiciliu, care conduc la eliberarea atestatului de familie apta să adopte”.

Prioritate la adopţie au membrii familiei lărgite a minorului, apoi asistenţii maternali în grija cărora minorii au fost ani de zile şi apoi alte familii atestate. Înainte ca un copil să devină adoptabil, asistenţii sociali trebuie să caute rudele copilului până la gradul IV, pentru că mai întâi trebuie făcute toate demersurile de reintegrare a copilului în familie. Demersul de contactare a rudelor începe de la data emiterii hotărârii/sentinţei de plasament la asistent maternal profesionist. Primii întrebaţi dacă vor să crească respectivul copil sunt bunicii, fraţii şi surorile părinţilor naturali, până la verii primari ai mamei şi ai tatălui. Rudele sunt identificate cu ajutorul Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de date.

Patru familii de asistenţi maternali au adoptat copii în 2015

Asistenţii maternali - „părinţi de profesie” - sunt, de asemenea, printre cei care pot să adopte un copil aflat în evidenţa Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava. Potrivit legii, asistentul maternal îşi exprimă dorinţa de a adopta copilul aflat în îngrijirea sa abia după ce minorul devine adoptabil şi există siguranţa că nu sunt rude până la gradul IV care doresc şi au posibilitatea să adopte copilul. Anul trecut, patru familii de asistenţi maternali profesionişti au adoptat minori aflaţi pe lista copiilor adoptabili. În cazul în care nu sunt identificate familii adoptive pentru copii în judeţ, se solicită la Oficiul Român de Adopţii lista centralizată la nivel naţional cu familiile adoptatoare din ţară şi se selectează familiile din ţară care teoretic s-ar potrivi cu minorul, urmând a se face corespondenţa cu serviciile, birourile de adopţii din judeţele respective.