Suceveni de împrumut

Mii de persoane s-au „mutat” în ultimii ani cu acte în regulă în judeţul Suceava, după ce au dobândit cetăţenia română. Cea mai mare parte dintre ei sunt cetăţeni ucraineni din regiunea Cernăuţi, care au solicitat şi au obţinut cetăţenia română şi au acum domiciliul în judeţul Suceava sau deţin un paşaport românesc pentru cetăţeni români cu domiciliul în străinătate. Printre ei sunt mulţi care nu ştiu nici măcar câteva cuvinte în româneşte şi care sunt nevoiţi acum să înveţe limba de la „zero”. În ultimii ani, populaţia judeţului a crescut în mod artificial cu numărul celor care au dobândit domiciliul în Suceava, dar numai pe hârtie şi nu au locuit niciodată aici. Războiul din Ucraina şi problemele economice, precum şi dorinţa de a circula liberi în Europa îi fac pe cetăţenii ucraineni din regiunea Cernăuţi să bombardeze autorităţile din Suceava cu cereri de redobândire a cetăţeniei române şi la începutul noului an.

La ghişeele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie din Suceava, zeci de cereri sunt depuse zilnic de cei care vor să ia cetăţenia română, pierdută odată cu dramaticele schimbări teritoriale ce au avut loc în timpul războiului. Cei care au avut strămoşi în aceste teritorii care au aparţinut cândva României au şansa să redevină români dacă reuşesc să dovedească descendenţa prin acte şi învaţă limba română. După luni de zile de aşteptare, odată cu testul de limbă, depunerea jurământului şi primirea Certificatului de Cetăţenie Română, ei depun dosarele la Serviciul de Stare Civilă din cadrul Direcţiei Municipale de Evidenţă a Persoanelor Suceava, pentru transcrierea documentelor şi obţinerea actelor româneşti de identitate. Aceste acte de identitate pot fi, după caz, paşaport românesc pentru cei cu domiciliul în străinătate (Ucraina) sau carte de identitate pentru cei care îşi găsesc un domiciliu stabil în Suceava.

Solicitanţii sunt cetăţeni ucraineni din regiunea Cernăuţi, mulţi dintre ei necunoscători de limbă română

La Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie din Suceava lista cu cei înscrişi se face la primele ore ale dimineţii. Zeci de nume apar pe hârtia agăţată pe uşa de la intrare, iar solicitanţii vin şi depun actele pe rând, la cele două birouri disponibile. Afară, aşteptând în faţa clădirii l-am găsit pe Anatol, un bărbat de 50 de ani, tată a şase copii. Starea de război din Ucraina i-a şters orice speranţă la o viaţă mai bună şi a venit din Cernăuţi la Suceava ca să ceară cetăţenie. Speră astfel că va găsi de lucru în altă ţară şi îi va pune la adăpost pe ai lui.

„Vedeţi ce se întâmplă în Ucraina din cauza războiului. E foarte greu, mai ales că s-au ridicat dolarul şi euro. Era 8 grivne dolarul şi acum e 26 de grivne, e deosebire mare, nu? Salariile tot aşa au rămas în grivne, cum erau, 1.000 de grivne. Asta înseamnă 20, 30 de dolari. La război dacă trebuie, mergem. Pe mine nu m-au luat că am şase copii, şi mici... Tinerii care se duc mor degeaba şi nu ştii pentru ce”, ne-a povestit Anatol.

Chiar dacă termenul de redactare a Certificatului de Cetăţenie e destul de mare, de aproape un an, oamenii sunt dispuşi să aştepte. Circulaţia greoaie cu vize spre România şi perspectiva unui loc de muncă în străinătate îi fac pe mulţi să uite de timpul lung de aşteptare şi de alte inconveniente ce apar la depunerea dosarelor. Ei trebuie să dovedească prin acte că au descendenţă din cei născuţi pe teritoriul României din perioada interbelică. Cei care vor şi carte de identitate românească trebuie să facă şi dovada unui domiciliu în România, altfel eliberându-li-se doar paşaport românesc cu domiciliul în străinătate.

Eduard, unul dintre cei care aşteptau la coadă, ne povesteşte: ”După ce ai depus dosarul, poţi aştepta şi un an de zile, după cum se prelucrează datele la Bucureşti. Dacă vrei să faci buletin şi dacă nu ai bani să-ţi cumperi casa ta, atunci trebuie să cauţi un spaţiu, la cineva care te ia în spaţiu. Atunci poţi să-ţi faci buletin, altfel nu. Oricum când merg la depus jurământul, toţi trebuie să citească în limba română, să ştie măcar elementarul: locul naşterii, domiciliul, bună ziua, mulţumesc, la revedere, semnaţi. Asta ştiu toţi. Care nu ştiu, nu trec, îi respinge.”

Unii dintre cei care depun aceste acte nu ştiu deloc limba română. Oxana are 27 de ani şi este din zona Cernăuţi. Chiar dacă are descendenţă românească, ea a pierdut legătura cu limba vorbită de strămoşii ei si va trebui să o înveţe pentru a-şi lua noua cetăţenie.

„Nu, ştiu numai ruseşte şi ucraineşte. Dar, sigur, voi învăţa. Vreau să vin să trăiesc aici şi îmi caut un bărbat”, ne-a povestit Oxana prin translator. De altfel şi profesorii de limba română de regiunea Cernăuţi sunt acum la mare căutare, tocmai datorită solicitărilor crescute de învăţare a limbii române din partea solicitanţilor de cetăţenie.

Chiar dacă vârful de cereri pentru cetăţenie a fost atins în 2014, de la începutul anului sunt tot mai mulţi cei care îngroaşă cozile la depunerea de noi cereri

La Primăria Suceava, după dobândirea Certificatului de Cetăţenie, se fac transcrierile actelor de identitate ale celor veniţi din Ucraina şi Republica Moldova. Ei au nevoie de noi certificate de naştere şi coduri numerice personale, practic înregistrarea lor concretă ca cetăţeni români. De când a început transcrierea documentelor la Starea Civilă a Primăriei Suceava, din vara anului 2013, volumul de muncă al personalului de aici a crescut considerabil, cu aproape 200% faţă de anii de dinainte, aproape jumătate din activitate fiind ocupată în acest domeniu. Chiar dacă cererile pentru dobândirea cetăţeniei curg în continuare, vârful solicitărilor a fost atins în anul 2014. „Noi am limitat primirea documentelor conform unor programări făcute trimestrial. O dată la trei luni solicitanţii îşi pot programa online cererea de transcriere a certificatelor de naştere sau de căsătorie. Chiar dacă la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie se depun multe cereri zilnic, la noi activitatea este un pic mai degajată şi nu mai este afluxul puternic din anul de vârf 2014”, ne-a relatat Tatiana Maxim, director executiv la Direcţia Municipală de Evidenţa Persoanei.

Dosarul întocmit după transcrierea documentelor la Starea Civilă ajunge apoi spre avizare la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Suceava, unde s-a înregistrat şi aici o scădere a numărului de cereri depuse de cetăţenii străini, pentru obţinerea certificatelor de stare civilă româneşti. „În cursul anului 2014 au fost emise de către Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor 5.046 de avize, în vederea întocmirii actelor de naştere sau de căsătorie în aceste situaţii, comparativ cu 2015, când au fost emise 3.143 de avize”, ne-a transmis printr-un comunicat Paul Baban, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Suceava.