Zeci de mii de bovine din zona de munte a judeţului riscă să dispară

Modificarea criteriilor de acordare a subvenţiilor pentru bovinele crescute la munte, în sensul că ajutorul financiar pentru zonele defavorizate montane mai poate fi primit doar de fermierii care au minimum zece vaci adulte, este o lovitură cruntă pentru marea majoritate a crescătorilor din cele 37 de comune din judeţ incluse în zona montană defavorizată. Într-un memoriu înaintat principalilor factori de decizie din România, semnat de doctorul veterinar Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, în numele crescătorilor de animale din zona de munte, se arată că în cele 37 comune din judeţ din zona montană sunt înregistrate peste 18.400 de exploataţii, cu peste 70.000 de bovine, media fiind de 3,8 capete per gospodar.

„Este cea mai dură lovitură dată oamenilor din zona montană a judeţului Suceava, în ultimii 26 de ani”

„După 2014, cu noua formă de acordare a subvenţiei, mai primesc subvenţiile pentru zonă montană defavorizată doar 53 de exploataţii nonprofesionale, gospodării ale populaţiei şi 74 de societăţi comerciale. În procente, pentru această măsură nouă, mai iau subvenţie 0,69% din totalul exploataţiilor. Este cea mai dură lovitură dată oamenilor din zona montană a judeţului Suceava, în ultimii 26 de ani”, a arătat Petrea Dulgheru, care a venit cu cifrele concrete amintite mai sus.

În aceste condiţii, dacă nu se va schimba ceva, zeci de mii de capete de bovine crescute în zona montană vor dispărea, avertizează crescătorii de la munte.

Proprietăţile fărâmiţate nu permit o comasare atât de rapidă

În memoriul înaintat în numele fermierilor din zona de munte se arată că această schimbare bruscă a legislaţiei este un dezastru pentru proprietarul de păşune de la munte care, în majoritate, deţine 1-5 hectare de teren.

„Dacă cineva doreşte să primească subvenţie, după acest model, trebuie să aibă în total, cu vaci, cu juninci, cu tineret, cu reforme, 20-22 de capete şi circa 45 de hectare de fâneaţă şi pășune, pentru a le hrăni. În comunele noastre astfel de proprietari sunt sub 1%, iar dovada se vede în numărul celor care mai sunt eligibili pentru subvenţii. Această schemă, de la Bucureşti sau de la câmpie, este imposibil de implementat la munte. De asemenea pentru viţeii de lapte sau de carne gospodarii nu mai primesc subvenţii deloc”, se arată în memoriu.

Petrea Dulgheru a explicat că, la munte, 3 sau 5 bovine înseamnă 10-15 capete la câmpie. Asta în primul rând pentru că la munte perioada de păşunat este mult mai redusă, iar în rest animalul trebuie ţinut în grajd şi hrănit.

Dulgheru a admis că este nevoie de comasare, este nevoie ca fermierii să se dezvolte şi să-şi mărească efectivele, condiţii în care o parte vor dispărea, însă această trecere nu poate fi atât de bruscă.

„În primul rând, trebuie să se facă o strategie pentru munte, pe 25-30 de ani, susţinută de toate partidele, care să nu fie modificată la şase luni, la doi ani sau la patru ani, în funcţie de cum se schimbă partidele la guvernare”, a declarat Dulgheru. El a arătat că a achiziţionat şi crescut, până în 30 ianuarie 2014, şase bovine din rasa Charolaise pură din Franţa, însă fără un sprijin financiar, de care beneficiază fermierii din toată Uniunea Europeană, a renunţat la această activitate.

„De doi ani de zile, de când a apărut această bătaie de joc faţă de munte, le-am vândut, la fel cum au făcut şi alţi oameni care au avut iniţiativă. Am şi 21 de ovine pe care trebuie să le vând”, a declarat Petrea Dulgheru.

“Mi s-a impus să cosesc fânul după 1 iulie, însă asta ar însemna să produc doar celuloză şi mucegai”

O altă problemă, la fel de serioasă, este legată de condiţiile de agro-mediu impuse la accesarea subvenţiilor pe păşune, în zona defavorizată de munte. Obligativitatea fermierilor de a nu cosi păşunea mai devreme de 1 iulie este considerată total absurdă, în contrast total cu specificul zonei montane.

Petrea Dulgheru a declarat: „Am renunţat la subvenţia pe păşune din cauza condiţiilor de agro-mediu. Mi s-a impus să cosesc fânul după 1 iulie, însă asta ar însemna să produc doar celuloză şi mucegai. Este o directivă europeană interpretată prost de unii domni de la Bucureşti, care nu au treabă cu muntele”, a declarat crescătorul de animale şi doctorul veterinar Petrea Dulgheru.

Vacile „prea bătrâne”, tăiate de pe listă la subvenţii

Problemele crescătorilor de vaci de la munte sunt foarte multe şi complexe.

Toader Pîntea, crescător de bovine din Dorna Arini, a explicat, într-un interviu pentru emisiunea „Viaţa Satului”, de la TVR, că are o exploataţie cu 23 de bovine, din care 12 vaci cu lapte şi restul tineret. Deşi ferma sa nu este mică, bărbatul nu a reuşit să încaseze subvenţie pentru vaca defavorizată de la munte.

„Problema este că cele zece vaci trebuie să aibă toate până în vârsta de 8 ani. Eu am 12 vaci cu lapte, dar sub vârsta de opt ani am doar şapte, restul sunt de nouă şi zece ani”, a explicat crescătorul. El a mai arătat că în cazul subvenţiei standard pe cap de animal, pe care o încasează la acelaşi nivel cu toţi crescătorii din ţară, primeşte bani doar pentru opt bovine, câte avea pe 31 ianuarie 2013, data de referinţă aflată în vigoare şi astăzi.

„Am 23 de animale, dar iau bani pentru opt”, şi-a spus năduful crescătorul.

Crescător: „Nu ştiu dacă mai sunt trei fermieri din Dorna Arini care iau subvenţii pe vaca cu lapte defavorizată”

Un alt crescător din Dorna Arini, Daniel Popa, este nemulţumit că, pentru subvenţia pe păşune, i s-a cerut să facă un curs de agro-mediu.

„Am absolvit un liceu cu profil veterinar şi o şcoală post-liceală în agro-turism, dar se pare că nu este suficient. Cred că o să ni se ceară şi facultate ca să creştem vaci”, a declarat bărbatul pentru emisiunea „Viaţa Satului”.

„Nu ştiu dacă mai sunt trei fermieri din Dorna Arini care iau subvenţii pentru vaca cu lapte defavorizată. La noi e munte, nu se face porumb, nu se face grâu, e frig. Avem trei luni de vară de păşunat, iar în rest vaca stă în grajd şi trebuie să mănânce. Nu este normal să fim puşi pe acelaşi rang cu crescătorii de la câmpie. Dacă nu se întâmplă ceva cred că încet o să dispară de tot vacile din zona de munte a judeţului”, a mai spus crescătorul din Dorna Arini.