180 de asistenţi maternali profesionişti au câte doi copii în plasament

În evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava se înregistrau, la sfârşitul anului trecut, 180 de asistenţi maternali profesionişti care au câte doi copii în plasament. Opt dintre aceşti „părinţi de profesie” au grijă de câte doi copii cu dizabilităţi, 129 au în plasament doi copii fără dizabilităţi şi 43 cresc în familia lor câte un copil cu dizabilităţi şi unul fără dizabilităţi. Numărul total al asistenţilor maternali profesionişti din judeţ este în acest moment de 426 (Serviciul AMP), dintre care 397 sunt activi (au grijă de 614 copii şi tineri): 200 au un singur copil în plasament (49 cu dizabilităţi şi 151 fără dizabilităţi), 180 de asistenţi maternali profesionişti au doi copii în plasament, 16 asistenţi maternali profesionişti au trei copii în plasament (opt au copii fără dizabilităţi, şase au doi copii sănătoşi şi un copil cu dizabilităţi şi doi „părinţi de profesie” au un copil sănătos şi doi copii cu dizabilităţi).

Familii de asistenţi maternali

La DGASPC Suceava sunt înregistrate şi familii de asistenţi maternali. Cinci copii părăsiţi de propriii părinţi sunt crescuţi de o familie de asistenţi maternali din Cornu Luncii, satul Dumbrava. Paraschiva şi Cătălin Ailincă încearcă să rescrie „Dumbrava minunată” a lui Sadoveanu cu poveşti trăite nu de Lizuca şi Patrocle, ci de cinci copii părăsiţi de cei care le-au dat viaţă şi care au primit a doua şansă în familia de asistenţi maternali. Cei cinci copii crescuţi de familia de asistenţi maternali din Dumbrava primesc multă dragoste din partea celor care nu le-au dat viaţă, dar sunt adevăraţii lor părinţi. De fapt, aşa sunt strigaţi de copii: mama şi tata.

Paraschiva şi Cătălin Ailincă  sunt hotărâţi să îi ajute pe copii şi după ce împlinesc 18 ani. „Noi o să ne ocupăm de ei în continuare. Vrem ca băiatul cel mare să aibă un serviciu, după ce termină profesionala, să aibă o casă, să îşi facă un viitor. La fel şi pentru ceilalţi mai mici. Ne-am ataşat de ei şi nu concepem viaţa fără ei. Casa noastră este plină mereu. Nu este uşor, dar este foarte frumos”, ne-a spus mama Paraschiva, femeia care oferă multă dragoste, dar şi primeşte multă dragoste din partea copiilor pe care îi îngrijeşte.

Un alt exemplu de familie de asistenţi maternali profesionişti am întâlnit şi la Fălticeni. Acum 18 ani, Lucreţia şi Constantin Todirică au ales să îmbrăţişeze o meserie despre care cei doi soţi nu ştiau pe atunci aproape nimic. Încurajaţi de o fundaţie umanitară şi de un medic, în anul 1998, Lucreţia şi Constantin Todirică din Fălticeni au devenit peste noapte asistenţi maternali şi şi-au propus să salveze bebeluşi abandonaţi în spitale. Au salvat 24 de suflete, 24 de copilaşi care au fost abandonaţi de mame în spitale. 20 de copii îngrijiţi de familia Todirică şi-au găsit deja familii care i-au adoptat, iar un copil a fost „recâştigat” de familia naturală. În casa asistenţilor maternali mai sunt acum trei minori, copii care nu duc lipsa părinţilor naturali pentru că au parte de multă dragoste din partea „părinţilor de profesie”.

Cei mai mulţi copii crescuţi de asistenţi maternali provin din mediul rural

La sfârşitul anului 2015, în sistemul de protecţie public se aflau 1.119 copii şi tineri în plasament în servicii de tip familial (din care 614 în plasament la asistenţi maternali profesionişti, 381 în plasament în familia lărgită şi 124 în familii şi persoane fără grad de rudenie), alţi 500 de copii şi tineri în servicii de tip rezidenţial şi 131 de copii şi tineri în servicii de tip rezidenţial private. Copiii aflaţi în dificultate care au ajuns în grija asistenţilor maternali suceveni au vârste cuprinse între 0 – 18 ani. Unii dintre copii au fost părăsiţi în maternităţi sau spitale, alţii provin din centre de plasament, iar o altă parte sunt copii proveniţi din familii aflate în situaţie de risc, iar pentru a preveni instituţionalizarea acestora Protecţia Copilului ia măsura plasamentului la asistent maternal profesionist. Cei mai mulţi copii (415) care au ajuns în plasament la asistenţi maternali profesionişti provin din mediul rural.

Din ce ne-au explicat reprezentanţii Protecţiei Copilului Suceava, cele mai multe familii din mediul rural care ajung în situaţie de risc „nu îndeplinesc condiţiile materiale pentru creşterea copiilor. Alţi copii provin din familii dezorganizate, în care părinţii sunt alcoolici. Sunt şi cazuri de mame care îşi aduc copiii la Protecţia Copilului, în vederea plasamentului la un asistent maternal profesionist, pe motiv că vor să plece în străinătate, să-şi caute un loc de muncă şi nu are cine să aibă grijă de copilul lor”. Din cei 614 copii şi tineri îngrijiţi de „părinţi de profesie”, 184 au vârste cuprinse între 10 şi 14 ani.