De aproape o lună de zile, profesori şi universitari din toată ţara freamătă din pricina unei decizii luate de Ministerul Educaţiei, aceea de a elimina limba latină de la clasa a VIII-a.
Mai exact, ministerul de resort a pus în dezbatere un nou plan-cadru al programei școlare pentru gimnaziu, în trei variante, din care ora de latină de la clasa a VIII-a este eliminată. Pe site-ul petitiionline.ro a apărut un memoriu – depus și la minister – în care este argumentată necesitatea de a păstra în programa școlară studierea limbii latine.
Aproape 150 de suceveni (cei mai mulţi, după Bucureşti şi Iaşi), majoritatea cadre didactice şi studenţi, au semnat petiţia prin care se solicită menţinerea disciplinei limba latină. În prezent, în ciclul gimnazial, limba latină se studiază o singură oră pe săptămână, în clasa a VIII-a.
Iniţiatorii petiţiei, universitarii din cadrul Departamentului de Filologie Clasică şi Neogreacă al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Universitatea din Bucureşti, semnalează că elevii vor absolvi clasa a VIII-a fără să urmeze nici o oră de limba latină, iar majoritatea dintre aceştia nu se va întâlni cu această disciplină nici la liceu, căci clasele de Filologie unde se mai studiază latină (o oră/ săptămână) reprezintă sub 10 % din totalul claselor de liceu din România. Astfel, rezultă că mai mult de 90% dintre elevii români nu vor studia niciodată disciplina limba latină.
Aceştia mai subliniază că gramatica riguroasă a limbii latine organizează mintea elevilor, dezvoltă logica, lămurește și adesea tratează în exclusivitate aspecte de limbă nestudiate la nici o altă disciplină (etimologia, istoria și circulaţia cuvintelor, schimbarea fonetică, morfologică și semantică, evoluţia limbii române). Totodată, latina îi ajută pe elevi în mod special să înţeleagă orice limbă ca pe un organism viu, aflat mereu în transformare şi de asemenea, limba latină îi învaţă pe elevi să folosească dicţionarul – obicei uitat de elevii români.
Decan al USV: „Avem o datorie istorică de a studia această limbă”
Referitor la eliminarea acestei discipline din orarul elevilor de clasa a VIII-a, decanul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării din Suceava, conf. univ. dr. ing. Luminiţa Turcu, este de părere că „nu este o măsură logică pentru un popor care se pretinde a fi de origine latină. În SUA, de exemplu, în colegii se studiază limba latină pentru o disciplină a gândirii, a minţii. Însă noi avem o datorie istorică de a studia această limbă. Ca şi până acum, accentul desigur trebuie să cadă pe studierea limbilor contemporane, însă eliminarea limbii latine este o măsură excesivă”.
Liliana Boiciuc, profesor de limba latină la Colegiul Naţional „Spiru Haret” Suceava, a menţionat că odată cu dispariţia acestei discipline, se va pierde şi identitatea poporului român, pragmatismul luând locul unei culturi solide.
„Eu nu vorbesc din perspectiva unui profesor care pierde câteva ore, însă e un prim semnal că nu mai contează cultura. Şi este foarte trist. Ora de latină oricum aproape trece neobservată. Dacă o faci lumea te întreabă <De ce mai ai şi tu pretenţii, la clasa a VIII-a, cu latina?>. Iar la început am avut un şoc când toţi elevii mă întrebau de ce mai facem latină ţinând cont e o limbă moartă. Le explic că latina înseamnă totul, latină înseamnă noţiuni de drept, cultură, latina înseamnă biologie, e istorie, e cine suntem noi”, a subliniat Liliana Boiciuc.
Profesorii de latină mai semnalează că prin eliminarea acestei discipline din gimnaziu se creează, pe de o parte, o discriminare a elevilor care vor să o studieze, iar pe de altă parte, sunt dezavantajate clasele de filologie de la liceu, căci cei care nu fac latină în clasa a VIII-a nu vor avea nici un motiv să aleagă un profil de filologie în clasa a IX-a în dorinţa de a face limba latină, pentru simplu motiv că nu vor ști ce este limba latină.
Rahila Cuşnir, profesoară de limba română la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, sprijină prin intermediul reţelelor de socializare menţinerea latinei în şcoli.
„În clasa a VIII-a copiii primesc câteva noţiuni elementare de cultură generală, nişte informaţii privind evoluţia limbii latine spre română. Latina dezvoltă logica, gândirea critică, elevii învaţă mult mai uşor limbile moderne şi nu mă refer doar la cele romanice, ci chiar şi la engleză. 40% din vocabularul limbii engleze e de origine latină, chiar dacă e o limbă germanică. Latina e necesară pentru înţelegerea semnificaţiilor cuvintelor la limba română. Dacă elevii ar şti etimoanele, dacă ar şti semnificaţia cuvintelor latineşti, ar înţelege mult mai bine neologismele, mai multe nuanţe semantice”, a precizat Rahila Cuşnir.
De menţionat că Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică trei propuneri de plan cadru pentru învăţământul gimnazial. Pe lângă schimbările care vizează limba latină, limba şi literatura română pierde o oră la clasa a V-a, în toate cele trei variante de plan. Noile planuri prevăd 4 ore/săptămână pentru toate clasele de gimnaziu.
Totodată, apar discipline noi, precum Educaţie pentru drepturile copilului (clasa a V-a), Educaţie interculturală (clasa a VI-a), Educaţie pentru cetăţenie democratică (clasa a VII-a) şi Educaţie economică (clasa a VIII-a). TIC (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) devine obligatorie, iar procedura ce vizează ora de religie rămâne neschimbată.
(19 ian 2016, 11:07:24