Cinci copii părăsiţi de propriii părinţi, crescuţi de o familie de asistenţi maternali din Cornu Luncii

Cinci copii părăsiţi de propriii părinţi sunt crescuţi de o familie de asistenţi maternali din Cornu Luncii, satul Dumbrava. Paraschiva şi Cătălin Ailincă încearcă să rescrie „Dumbrava minunată” a lui Sadoveanu cu poveşti trăite nu de Lizuca şi Patrocle, ci de cinci copii părăsiţi de cei care le-au dat viaţă şi care au primit a doua şansă în familia de asistenţi maternali. La Dumbrava, în casa familiei Ailincă au intrat, acum 12 ani, în anul 2004, doi fraţi, fată şi băiat, gemeni. Aveau pe atunci 6 ani şi jumătate şi mari probleme de sănătate. Acest lucru nu a speriat-o pe Paraschiva Ailincă, femeia solicitând Protecţiei Copilului, dacă se poate, să i se dea în plasament gemeni.

„Noi avem o singură fată. Ne-am dorit să avem şi un băiat, chiar mai mulţi copii, dar nu s-a putut. De aceea, această meserie îmi oferă posibilitatea să cresc mai mulţi copii. Am cerut gemeni şi primii mei copii luaţi în îngrijire au fost gemeni. Băiatul nu putea vorbi, iar despre fetiţă noi ştiam că are epilepsie”, ne-a povestit „mama de profesie”, omul care încă de acum 12 ani a început să lupte din toate puterile ei pentru copiii altora, pentru copii pe care nu i-a născut, dar cărora le oferă iubire la fel ca şi propriei fiice, uneori chiar mai multă.

O fetiţă luată în plasament a murit la vârsta de 9 ani

Asistenta maternală din Dumbrava îşi aduce aminte cu bucurie de momentul în care i-au fost încredinţaţi primii copii în plasament, dar şi cu tristeţe, pentru că de unul dintre acei copii este legată şi cea mai mare durere pe care a suferit-o. Dacă efortul zilnic făcut pentru recuperarea băiatului a dus la rezultate, astăzi, aproape de majorat, el fiind elev la o şcoală profesională, adorat de întreaga familie, în cazul surorii lui soarta a fost alta. „La vârsta de 9 ani a murit, după ce medicii i-au descoperit o tumoare la cap. Am stat cu ea în spital, la Iaşi. Am fost de acord să se intervină chirurgical, pentru că exista o speranţă, dar la o zi după operaţie a decedat. Şi acum vorbesc cu greutate de acel moment. Pentru că întreaga familie naturală renunţase la gemeni, înmormântarea fetei am făcut-o noi, aici în sat. Fratele ei a suferit foarte mult, pentru că se înţelegeau foarte bine”, povesteşte cu lacrimi în glas Paraschiva Ailincă.

Atunci a încolţit în mintea femeii ideea de a cere autorităţilor încă un copil în plasament, dacă se poate o fetiţă. În acest fel, credea femeia, îi va fi mai uşor fratelui rămas în viaţă să uite de moartea surorii lui. Asistenta maternală a primit înţelegere din partea Protecţiei Copilului Suceava. În ziua de Crăciun a acelui an a îngropat-o pe micuţa bolnavă, iar de Revelion avea deja un al doilea copil în plasament, o fetiţă care atunci avea 4 ani şi jumătate, astăzi fiind elevă în clasa a VII-a. Femeia crede că a luat decizia cea mai bună, pentru că cei doi copii s-au ataşat încă de la început unul de celălalt şi s-a legat o prietenie frumoasă.

Mezinii, doi fraţi în vârstă de 7 şi 9 ani

Am întrebat-o pe Paraschiva Ailincă dacă propria fiică a fost de acord cu luarea în plasament a mai multor copii străini. Femeia ne-a spus că la început a existat o oarecare gelozie, dar după puţin timp a devenit cea mai bună prietenă a copiilor abandonaţi. „Fata noastră, acum în vârstă de 27 de ani, a făcut Liceul Militar, apoi facultatea. Este doctor rezident. A fost foarte mult timp plecată. Casa rămânea mereu goală după plecarea ei. Am vrut să îi dăm un sens, să o însufleţim. Unde mănâncă unul, doi, mănâncă şi al treilea, şi al patrulea. Aşa am decis să mai iau un băiat în plasament, un flăcău care acum are aproape 11 ani. Când l-am luat avea 7 ani şi fusese crescut până atunci de un alt asistent maternal. Era extrem de iute, de ager, iar la noi în familie s-a adaptat foarte bine”, ne-a povestit asistenta maternală.

În acest timp, soţul Paraschivei, Cătălin, care lucrase mai mulţi ani ca factor poştal, a fost disponibilizat. Obişnuit să aibă casa plină, ataşat de copii, bărbatul a făcut cursurile de asistent maternal profesionist şi a luat şi el doi copii în plasament. S-a nimerit să fie doi fraţi, fată şi băiat. Astăzi fetiţa are 9 ani, iar fratele ei are 7 ani. Sunt mezinii familiei, alintaţi şi iubiţi de toată lumea. Dacă vă gândiţi că familia Ailincă a spus „stop” şi nu mai doreşte să crească copii, în afara celor pe care deja îi are, vă înşelaţi. Deocamdată vor să le facă un viitor celor pe care îi au în creştere, dar nu exclud ca în perioada următoare să mai ia în plasament şi alţi copii care tânjesc după dragoste şi suferă de dorul părinţilor.

Dragoste necondiţionată

Cei cinci copii crescuţi de familia de asistenţi maternali din Dumbrava au parte de multă dragoste din partea celor care nu le-au dat viaţă, dar sunt adevăraţii lor părinţi. De fapt, aşa sunt strigaţi de copii: mama şi tata. Aceşti părinţi nu dorm nopţile când „copiii lor” sunt bolnavi, ei stau cu cei mici internaţi prin spitale, dar sunt şi cei care merg la şedinţele de la şcoală, îi felicită pentru o notă bună sau îi dojenesc atunci când greşesc. Aceşti doi oameni, Paraschiva şi Cătălin Ailincă, confirmă că „adevăraţii părinţi sunt cei care te cresc, nu cei care-ţi dau viaţă”.

Ei sunt hotărâţi să îi ajute pe copii şi după ce împlinesc 18 ani. „Noi o să ne ocupăm de ei în continuare. Vrem ca băiatul cel mare să aibă un serviciu, după ce termină profesionala, să aibă o casă, să îşi facă un viitor. La fel şi pentru ceilalţi mai mici. Ne-am ataşat de ei şi nu concepem viaţa fără ei. Casa noastră este plină mereu. Nu este uşor, dar este foarte frumos. Avem şi gospodărie şi fiecare îşi aduce aportul lui şi la treburile casnice. Nu facem diferenţă între ei”, a mai spus mama Paraschiva, femeia care oferă multă dragoste, dar şi primeşte multă dragoste din partea copiilor pe care îi îngrijeşte.

396 de asistenţi maternali din judeţ au grijă de 614 copii abandonaţi

În evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava sunt înregistraţi 614 copii abandonaţi sau rămaşi fără sprijin după pierderea părinţilor, care sunt crescuţi de 396 de asistenţi maternali, numiţi şi „părinţi de profesie”. Numărul total al asistenţilor maternali profesionişti care au urmat cursuri de pregătire în această meserie este de 442. Cei mai mulţi dintre copiii care ajung în plasament la asistenţi maternali profesionişti sunt minori neglijaţi în familie. La sfârşitul anului trecut, 1.119 copii şi tineri din judeţ se aflau în plasament în servicii de tip familial, din care 614 în plasament la asistenți maternali profesioniști, 381 în plasament în familia lărgită (bunici, mătuşi, alte rude până la gradul IV) și 124 în familii/persoane fără grad de rudenie. Alţi 501 copii şi tineri beneficiau de servicii de tip rezidenţial public şi 131 de copii şi tineri de servicii de tip rezidențial private.