Cel mai mare protest din ţară, la Suceava, în semn de solidaritate cu familia lăsată fără copii în Norvegia

Cazul familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost luaţi de Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet, a determinat aproape 5.000 de oameni să iasă în stradă, în centrul Sucevei, în semn de solidaritate.

Acţiunea de sâmbătă, din faţa Palatului Administrativ, s-a dovedit a fi cel mai amplu protest din ţară pentru susţinerea familiei lăsate fără copii de autorităţile norvegiene, cei 5.000 de participanţi declarându-se solidari cu Marius şi Ruth Bodnariu, părinţii care cer cu disperare să îşi revadă copiii şi ca micuţii să fie returnaţi familiei din care au fost „răpiţi”. În acelaşi timp, protestatarii au solicitat  o implicare mai puternică a statului român în rezolvarea acestei situaţii, care a stârnit ecouri în toată Europa.

Copiii familiei românului Marius Bodnariu, inginer IT, şi ai soţiei sale norvegience, Ruth, asistentă medicală, au fost luaţi de la părinţi de Serviciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi. De asemenea, părinţii ar fi suspectaţi de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii au fost plasaţi în trei familii-surogat, iar de curând a fost deschisă procedura adopţiei internaţionale pentru ei, potrivit reprezentanţilor familiei.

Protest cu rugăciuni şi cântece religioase

Cel mai mare protest organizat în Suceava în ultimii 25 de ani a fost unul total neobişnuit.

În loc de strigăte de protest, huiduieli sau fluierături, în centrul Sucevei au răsunat cântece religioase, rugăciuni şi discursuri motivaţionale, manifestarea fiind paşnică şi foarte bine organizată.

Nemulţumirile şi revendicările protestatarilor au fost exprimate în principal prin pancarte cu mesaje precum „Suntem alături de familia Bodnariu!”, „Norvegia, returnează copiii familiei Bodnariu!”, „Copiii aparţin familiei!”, majoritatea scrise în limba engleză, pentru că acestea erau adresate în special autorităţilor norvegiene.

Protestul a început la ora 11.00, după cum a și fost autorizat, cu o scurtă prezentare a scopului acestuia, de către organizatori, apoi cu rugăciunea „Tatăl nostru”, rostită de mii de oameni în același timp. Primii invitaţi să ia cuvântul la protestul din Suceava au fost senatorii suceveni Steliana Miron și Ovidiu Donţu, care și-au declarat sprijinul total pentru cauza familiei Bodnariu, pentru susţinerea căreia au făcut deja o serie de demersuri oficiale.

Steliana Miron: „Sunt şi eu mamă şi simt o durere cumplită!”

Steliana Miron, primul senator care a luat atitudine în acest caz în Parlamentul României, a avut-o alături pe fetiţa ei atunci când s-a adresat mulţumii adunate în faţa Prefecturii:

„Durerea lor este şi durerea noastră, suferinţa lor este şi a noastră. De aceea mă bucur că ne-am adunat aici într-un număr atât de mare”, a spus ea, referindu-se nu doar la părinţii rămaşi fără copii, ci şi la copiii despărţiţi de părinţi, dar şi de fraţii şi surorile lor.

„Ce simte o mamă care dimineaţa nu îşi poate vedea copiii, care nu ştie dacă sunt trişti, bolnavi, disperaţi de despărţire? Sunt şi eu mamă şi simt o durere cumplită! De aceea am cerut ministrului de Externe ca în numele statului român să se implice de urgenţă şi cu responsabilitate. Strigătul nostru a fost auzit”, a spus senatoarea PNL.

Senatorul PSD Ovidiu Donţu, care este şi preşedinte al grupului parlamentar de prietenie România – Norvegia, şi-a exprimat public „indignarea vizavi de faptul că o familie poate fi lipsită de cei cinci copii pe care îi are”, precizând că a fost alături de cauza familiei Bodnariu imediat ce a aflat de ea, pe când se afla în Oslo şi a avut discuţii cu ambasadorul României în Norvegia, care se preocupa de această problemă.

Ovidiu Donţu a explicat ce demersuri s-au făcut pe plan naţional şi internaţional pentru rezolvarea acestei probleme, precizând că „fostul ministru de Externe al României, Titus Corlăţean, susţinut de noi toţi, a adresat o scrisoare comitetului de miniştri al Consiliului Europei, organismul care monitorizează respectarea Drepturilor Omului în Europa. Norvegia este ţară semnatară a Convenţiei Drepturilor Omului şi are obligaţia de a respecta articolul 8 al acesteia – respectarea vieţii familiale şi private. La timpul potrivit vom solicita acţiune interstatală la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”.

Originile sucevene ale familiei Bodnariu, motivul unei mobilizări exemplare

Mobilizarea unui număr atât de mare de protestatari la Suceava s-a datorat şi faptului că tatăl copiilor luaţi de lângă părinţi de Barnevernet îşi are originile în această zonă, mai exact la Iaslovăţ.

„Cred că au venit atât de mulţi oameni pentru că tatăl lui Marius Bodnariu este de aici, din judeţul Suceava. De altfel, şi la protestul din Bucureşti, cei mai mulţi au fost sucevenii. Am ţinut legătura cu familia Bodnariu şi ei au insistat ca protestul să fie unul liniştit. Iată că sucevenii au dat dovadă de respect, omenie şi civilizaţie”, a spus David Reguş, unul dintre organizatori şi fost coleg de facultate cu tatăl copiilor luaţi de autorităţile norvegiene.

Prezent la protest, Gheorghe Bodnariu, unchiul lui Marius şi al lui Ruth Bodnariu, a povestit modul în care copiii au fost răpiţi din sânul familiei şi a arătat suferinţa provocată tuturor de acest eveniment.

„Văd că s-o mişcat un pic lucrurile, le-o dat voie pe Skype şi o vorbit câte 10 minute cu copiii, cu fetele, pe care nu le-o văzut până acuma...n-o putut să vorbească prea mult cu fetele. Când le-o văzut o început să plângă - mamii, tatii, vrem acasă! Şi le-o spus că n-are voie să vorbească, să vorbească în limba norvegiană, să nu vorbească în română, altfel le închide convorbirea. Acuma sperăm dacă ne ajută Dumnezeu să le dea drumul. O să le aducem încoace. El câştiga destul de bine şi-n România. În 2014 o fost la Suceava, o stat două zile la mine şi l-am întrebat: Marius, de ce ai plecat tu în Norvegia? El zice - unchiule, mă duc pentru siguranța copiilor. Dar uitaţi-vă numai ce siguranţă a copiilor din partea norvegienilor....Noi ne rugăm la guvernanţii noştri, la guvernul norvegian, la toţi să facă cumva şi să le dea copiii în familia lor. .E foarte greu să reziste acum...ne rugăm la Dumnezeu să nu cadă în vreo depresie ceva...”, a spus Gheorghe Bodnariu.

Scrisoare către norvegieni

O intervenţie emoţionantă a avut şi Tiberiu Avram, redactorul-șef al Monitorului de Suceava, care a dat citire unei „scrisori către norvegieni”.

„Traume creează lipsa familiei, a părinţilor. Traume, poate ireparabile, sunt create atunci când un copil este luat cu forţa din braţele mamei, când copilul, din braţele unui străin, vede cum mama, plângând în hohote, este imobilizată de poliţişti. […] Pur şi simplu îţi iau sufletul din tine şi pleacă cu el – mărturia unei mame lăsată fără copii de statul norvegian (Mihaela Nan). […] Pentru noi, copiii noştri nu sunt obiecte de tranzacţie, sunt sufletul nostru, sunt viaţa noastră”, sunt câteva fragmente din scrisoarea căreia Tiberiu Avram i-a dat citire în faţa miilor de protestatari.

Sute de baloane colorate, „eliberate” pentru „eliberarea copiilor familiei Bodnariu”

Pe muzica fanfarei prezente lângă clădirea Prefecturii, mulţimea de protestatari a „eliberat” sute de baloane umflate cu heliu, într-un gest simbolic, prin care solicitau „eliberarea copiilor familiei Bodnariu”.

În timp ce corul bărbătesc a susţinut un concert de muzică religioasă, organizatorii protestului i-au înmânat prefectului Constantin Harasim o serie de cereri care să fie transmise către Guvern, de la care se așteaptă o implicare mai mare pentru rezolvarea acestui caz controversat.

Protestul s-a încheiat în jurul orei 12.30, când oamenii au început să plece spre casele lor, la fel de liniștiţi ca și în timpul manifestării publice prin care au solidarizat cu drama familiei românului mutat în Norvegia. De remarcat faptul că acesta a fost singurul protest în care prezenţa jandarmilor aproape că nu era justificată, organizatorii având propriii oameni de ordine, care au vegheat ca totul să se desfăşoare fără incidente, ba mai mult, la plecare, în urma lor nu a rămas pic de mizerie, orice bucată de hârtie sau balon spart fiind strâns de pe jos.