Un bărbat din municipiul Câmpulung Moldovenesc a ajuns în arest, acuzat de fapte grave, de favorizare a făptuitorului, din ancheta coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc rezultând că acesta valorifica bunurile furate de membrii unei grupări şi, cel mai grav, contacta apoi victimele faptelor de furt şi încerca să le determine, inclusiv prin ameninţări, să-şi retragă plângerile. Ioan Dănuţ Dariciuc a fost reţinut pentru 24 de ore, joi seară, după ce în aceeaşi zi au fost organizate percheziţii domiciliare la două locaţii care îi aparţin, precum şi la unele rude ale sale.
Televizoare, scule sau bijuterii, ridicate în urma percheziţiilor
Ancheta din acest caz a plecat de la dosarul privind furturile comise de Cristian Filip Calancea, în vârstă de 30 de ani, din Sadova, de Lucian Solomon, de 22 de ani, şi de Gruia Mălin Lăcătuş, de 30 de ani, ultimii doi din Pojorâta. Cei trei au fost trimişi în judecată anul trecut în stare de arest preventiv pentru două fapte de furt cu prejudiciu de 3.500 de lei.
Efectuând cercetări, anchetatorii au descoperit că parte din bunurile furate au ajuns la Dănuţ Ioan Dariciuc, în vârstă de 44 de ani. Acesta este acuzat că pe parcursul anului trecut a achiziţionat în mod repetat, de la persoane care au ca ocupaţie constantă furturile din locuinţe, aparate electrocasnice (cu preponderenţă televizoare tip LED, LCD şi SMART), precum şi scule de tâmplărie şi scule electrice folosite în construcţii, bijuterii şi alte valori, cu scopul de a le valorifica mai departe sau de a şi le însuşi, deşi ştia foarte bine că proveneau din furturi.
În aceste condiţii, joi, în baza mandatelor de percheziţie emise de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, echipaje ale Poliţiei municipiului Câmpulung Moldovenesc, însoţite de mascaţi de la Serviciul de Acţiuni Speciale, au efectuat percheziţii pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc, a comunei Moldovița și a orașului Gura Humorului, la domiciliul bărbatului şi la rude ale acestuia, ocazie cu care au fost identificate numeroase bunuri, evaluate la 30.000 de lei.
„Suspectul nu a putut prezenta documente de proveniență, iar parte dintreacestea corespund descrierilor făcute de mai multe părţi vătămate. De asemenea, în curtea unuia dintre imobile au fost identificate două autoturisme, în urma controlului, în interiorul lor fiind găsite mai multe bunuri, unele recunoscute de două persoane vătămate”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava.
De asemenea, cu ocazia percheziţiilor au fost identificate şi ţigarete şi peste 100 de kilograme de cafea, fără documente de provenienţă.
De precizat că nu în cazul tuturor bunurilor ridicate există încă certitudinea că provin din furturi, anncheta urmând a continua în acest sens. Până în acest moment s-a stabilit pe bază de probe, dincolo de dubiu, că provin din furturi două televizoare de tip Smart LCD, plus alte bunuri mai mărunte, de la cinci părţi vătămate.
Intermediar între hoţi şi victimele lor, pentru a putea continua comerţul
Aflat în relaţii de colaborare infracţională, în special cu inculpatul Cristian Filip Calancea, multiplu condamnat pentru infracţiuni de furt şi recidivist, Dariciuc este acuzat că a încercat să-l scoată pe acesta şi pe complicii săi de după gratii. Cum? Profitând şi de actualul Cod Penal, care permite împăcarea părţilor, la infracţiunile de furt, chiar şi în cazul în care autorii sunt deja arestaţi preventiv sau trimişi în judecată. Împăcarea poate interveni până la primul termen al procesului.
Din probatoriul adunat rezultă că Dănuţ Ioan Dariciuc a determinat, iniţial prin corupere, prin oferirea unor sume de bani care depăşeau cu mult valoarea prejudiciului, şi ulterior şi prin ameninţări, transmise indirect, dar cât se poate de explicit, ca două victime ale furturilor comise de cei trei să îşi retragă plângerile. Faptele de corupere au fost comise la finalul lunii noiembrie şi pe parcursul lunii decembrie 2015.
„A determinat părţile vătămate să se împace cu aceştia, urmărind în mod expres deturnarea instituţiei împăcării de la scopul ei legal şi căutând să îi ajute pe inculpaţi prin împiedicarea, în acest mod, a tragerii lor la răspundere penală, pentru a fi puşi în libertate şi a putea continua comerţul cu bunuri furate de aceştia”, se arată într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.
Propunerea de arestare, admisă de judecători
În cadrul acţiunii de joi, anchetatorii au demarat cercetări pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă şi faţă de unul dintre păgubiţii dintr-un caz de furt, acesta fiind acuzat că a făcut afirmaţii mincinoase în cazul unei infracţiuni de furt şi al vânzării ulterioare de bunuri.
Revenind la Ioan Dănuţ Dariciuc, acesta a fost inculpat pentru infracţiunile de „tăinuire la furt calificat” şi „favorizarea făptuitorului”. El a fost reţinut în arestul IPJ Suceava de joi seară, de la ora 18.30, în baza ordonanţei pentru 24 de ore. Ieri, procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a cerut Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc arestarea acestuia. Propunerea a fost însuşită de judecători, care au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a bărbatului.
Acesta are dreptul de a contesta măsura de arestare preventivă la instanţa superioară.
Punerea în mişcare a acţiunii penale reprezintă o etapă procesuală specifică a urmăririi penale, aceasta neînlăturând nicidecum prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul.
Cum profită hoţii de prevederile noului Cod Penal
Hoţii recidivişti ale căror furturi sunt probate de poliţişti scapă de răspundere penală şi se întorc în libertate, unde continuă să facă ceea ce ştiu ei mai bine, profitând de prevederile noului Cod Penal, care permite împăcarea între părţi inclusiv după ce dosarul ajunge în instanţă, până la primul termen de judecată. Aşa se face că poliţiştii şi procurorii ajung să fie un soi de recuperatori legali, iar procedura penală rămâne nefinalizată. De regulă, victimelor li se restituie prejudiciul, iar în unele cazuri li se dau şi bani în plus, intermediarii fiind rude ale inculpaţilor. Pot apărea însă şi cazuri în care victimele pot fi şi ameninţate şi constrânse să-şi retragă plângerile, aşa cum o dovedeşte şi acest caz.
Probabil cea mai mare „hibă” a acestei prevederi este că împăcarea părţilor poate surveni şi în cazul recidiviştilor, a indivizilor care trăiesc din furturi.
Surse judiciare au explicat că doar o parte din faptele acestor hoţi de meserie sunt probate, chiar şi sub 10% din furturi în unele situaţii. În aceste condiţii, aceştia ies pe plus chiar şi dacă dau înapoi banii victimelor pentru furturile pentru care li s-au făcut dosare penale.