Lenea şi nemunca, ridicate la nivel de virtute

Lenea şi nemunca sunt ridicate de la o zi la alta pe un piedestal care tinde să se transforme în piramidă. Ultimele măsuri legislative adoptate de parlamentari nu fac decât să încurajeze aceste năravuri care trag societatea românească cu zeci de ani în urmă.

Pe data de 22 decembrie 2015, când toată lumea era ocupată cu pregătirile pentru Crăciun, parlamentarii au adoptat o hotărâre prin care beneficiarii venitului minim garantat nu mai sunt obligaţi să-şi plătească taxele şi impozitele. Iar cum o astfel de reglementare trebuia să treacă într-un mod cât mai discret, modificările legislative au fost publicate în Monitorul Oficial pe data de 28 decembrie, adică între Crăciun şi Revelion.

Ce înseamnă acest lucru? Mii de persoane din judeţ vor încasa bani de la bugetele locale şi prin extensie de la cele naţionale fără să ridice măcar un pai şi fără să contribuie cu vreun leu la bunăstarea societăţii.

Prin extensie, aceste persoane care primesc venit minim garantat nu vor mai putea fi obligate nici la plata amenzilor contravenţionale, aşa cum stipula o dispoziţie imperativă a noului Cod de Procedură Fiscală. Iar cum amenzile acumulate de aceste persoane nu sunt neglijabile, bugetele primăriilor vor fi serios afectate, mai ales acolo unde există sute de dosare pentru acordarea venitului minim garantat.

Dar veştile proaste nu se opresc aici. Prin aceeaşi modificare legislativă, 342 din 22 decembrie 2015, la calculul venitului minim garantat dispar o serie de sume, cum ar fi cele din alocaţii, dar şi cele obţinute din munca de zilier, spre exemplu.

Unii primari spun că aceste modificări legislative nu fac altceva decât să dea apă la moară celor care refuză să muncească şi să-şi plătească obligaţiile fiscale pe care le au, iar una dintre consecinţe poate fi atragerea administraţiilor locale către faliment.

Nemunca, legiferată dintr-un condei

Prin Legea 416/2001 cu modificările ulterioare, persoanele beneficiare ale venitului minim garantat erau obligate să-şi plătească taxele şi impozitele locale, în caz contrar urmând să nu mai primească nici un leu.

Articolul 16, indice 1, din Legea 416/2001, stipula următorul aspect: „Începând cu anul 2012, pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, familiile beneficiare au obligaţia să îşi achite obligaţiile legale faţă de bugetul local pentru bunurile pe care le deţin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”.

Ori, acest articol, prin care reprezentanţii administraţiilor locale se puteau prevala pentru a le impune celor care primesc bani să-şi achite obligaţiile fiscale, a dispărut pur şi simplu din lege.

„Articolul 16 indice 1 se abrogă”, este chestia lapidară votată şi asumată de parlamentari care aruncă practic în derizoriu orice tentativă de a-i determina pe leneşi să fie cât de cât corecţi.

Şi de parcă această prevedere nu era suficientă, parlamentarii au mai decis că nu toate veniturile obţinute de beneficiarii venitului minim garantat vor intra la calcul. De exemplu, alocaţiile pentru susţinerea familiei, alocaţia de stat pentru copii, ajutoarele de stat în domeniul agricol sau veniturile din munca de zilier nu intră la calculul venitului minim garantat.

Teoretic, o astfel de persoană poate obţine într-o lună din muncile de zilier o sumă de, să spunem, 2.000 de lei, la o medie de 80 de lei/zi, dar cu toate acestea va beneficia şi de venitul minim garantat. Curat murdar, conilor parlamentari.

„Proiectele de dezvoltare ale comunei vor muri din faşă”

Primarii suceveni spun că nu mai înţeleg nimic din ceea ce votează parlamentarii, iar consecinţele pot fi dezastruoase.

De exemplu, Primăria Valea Moldovei, acolo unde sunt înregistrate 540 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat, se află într-o situaţie extrem de delicată. Constantin Moroşanu, primarul din Valea Moldovei, a explicat că încasările la bugetul local se pot prăbuşi dramatic.

„Cu mari eforturi, cu tot cu cele câteva sute de dosare înregistrate la venitul minim garantat, încasările din taxe şi impozite nu depăşeau anual 60%. În actualele condiţii, previzionez că nu vom avea un grad de încasare mai mare de 20%, ceea ce se poate spune că duce Primăria direct spre faliment”, a explicat primarul din Valea Moldovei.

Constantin Moroşanu spune că nu se poate sustrage de la lege, dar consideră că actualele prevederi legislative reprezintă „o palmă extrem de grea”.

„Este încurajată şi mai tare nemunca, iar aceste modificări au un vădit caracter electoral, că altfel nu văd de ce modifici o lege de acest fel cu câteva luni înainte de alegeri. Cât priveşte proiectele de dezvoltare ale comunei, vor muri din faşă pentru că nu vor exista bani la buget”, a completat Constantin Moroşanu.

„Unii muncesc şi plătesc toate dările, iar ceilalţi nu au nici o obligaţie, ci doar avantaje”

O altă comună, aceleaşi temeri şi nemulţumiri. Dănuţ Gavriliuc, primarul din Vereşti, comună cu peste 200 de dosare la venitul minim garantat, este de părere că întâi trebuie plătite taxele, impozitele şi amenzile şi apoi să se acorde ajutoare.

„Ce urmărim, nemunca? A fost abrogat articolul 16 indice 1, dar noi avem amenzi neplătite cu grămada, dar vom avea de acum şi taxe şi impozite neachitate. Până la urmă este vorba de corectitudine şi echitate, unii muncesc şi plătesc toate dările, iar ceilalţi nu au nici o obligaţie, ci doar avantaje”, a sintetizat Dănuţ Gavriliuc nemulţumirile vizavi de aceste modificări legislative.

Primarul din Şcheia, una dintre comunele cele mai bogate din judeţ, este la fel de reticent vizavi de neachitarea taxelor, impozitelor şi amenzilor de către beneficiarii venitului minim garantat.

„Mă îngroapă cei cu venitul minim garantat, am circa 300 în toată comuna, iar noile prevederi legale sunt ca un bolovan de piciorul primăriei”, a declarat Vasile Andriciuc, primarul din Şcheia.

Concluzia este că o lege, modificarea legii mai bine zis, dată cu vădit caracter electoral nu este văzută deloc cu ochi buni de oamenii din teritoriu, cei care se confruntă zi de zi cu problema încasărilor la bugetul local, aspect de care parlamentarii nu au ţinut cont deloc.