Sute de familii din Suceava, revoltate de frigul din locuinţe şi de apa rece care curge în loc de apă caldă

Căldură şi nu prea, apă caldă doar ca la o ploaie de vară – acestea sunt nemulţumirile sesizate de sute de familii din municipiul Suceava, din cartierul ANL Burdujeni, care, de când temperaturile au scăzut, trebuie să ţină calorifere electrice pornite sau aragazurile aprinse, pentru a beneficia de căldură suficientă pentru a le asigura un anumit grad de confort, dar şi pentru a-i proteja de probleme precum igrasia sau boli respiratorii.

„Am făcut pneumonie de la frigul din casă şi de la spălat cu apa rece care curge de la robinetul de apă caldă”, spune Mihaela Moţoc, una dintre locatarele unui bloc ANL de la Gară, în care igrasia s-a instalat deja în mai multe apartamente şi începe să devină omniprezentă.

Caloriferele din locuinţă sunt călduţe, dar nu au cum face faţă temperaturilor scăzute înregistrate în ultima perioadă, încât, pentru a nu sta în frig, un calorifer electric stă pornit zi şi noapte în camera de dormit.

Din cauză că apa caldă ajunge foarte greu, trebuie să o lase să curgă minute în şir pentru a avea o temperatură apropiată de cea a corpului uman. Tocmai de aceea, de multe ori preferă să încălzească apă pe aragaz, mai ales că aşa face şi cald în casă.

Aceeaşi măsură este luată şi de alţi vecini a căror răbdare este pusă la încercare atunci când vor să facă baie.

Problema locuitorilor celor 21 de blocuri din cartierul ANL de la Gară porneşte de la punctul termic care le deserveşte, unde, ieri, căldura pleca spre branşamente la 42 de grade Celsius, iar apa caldă la doar 32 de grade Celsius. Asta deoarece energia termică pompată spre punctul termic le venea la doar 65 de grade Celsius, de la sursă, iar din aceasta trebuie să asigure atât căldură cât şi apă caldă sutelor de familii din acea zonă.

„Am doar 17 grade în locuinţă. Să vină să stea aici cei care ne asigură aceste servicii. Pentru ce plătim la primărie chirii de aproape 300 de lei, la care ni se adaugă utilităţile, dacă nu avem asigurate condiţii decente de trai?”, spune o altă locatară a cartierului de locuinţe ANL, care, depăşind vârsta de 35 de ani, nu mai beneficiază de chirie subvenţionată, ci la preţ întreg.

În altă locuinţă, termometrul indică 20 de grade Celsius, dar după ce locatarii au lăsat aragazul pornit ore în şir, în seara dinainte, pentru a nu sta în frig peste noapte.

„Pereţii sunt reci, nu există izolaţie termică, de la subsol vine frig, de asta am pus covoare peste tot, că altfel nu poţi sta cu picioarele pe pardoseală de rece ce este, iar geamurile lăcrimează mereu”, declară şi Geanina Ojică, ce spune că la apa caldă nici nu mai are curajul să deschidă robinetul, că vine rece ca gheaţa.

Blocuri neizolate termic, cu tencuială căzută şi un sistem termic posibil subdimensionat

Problema locatarilor acestui cartier, în care majoritare sunt locuinţele ANL, cărora li se adaugă şi locuinţe sociale, dar şi de necesitate, ţine de mai mulţi factori.

Pe de o parte, punctul lor termic este la capăt de coloană, încât parametrii cu care ajunge agentul termic în zonă sunt mereu mai mici decât în alte zone din Burdujeni.

În acelaşi timp, respectivul punct termic, realizat în 2003, a fost făcut pentru a deservi 16 blocuri, câte existau atunci acolo, de la o centrală de cartier, pe gaz metan. Ulterior, din cauza costurilor mari reclamate de locatari, s-a decis racordarea cartierului la sistemul centralizat de termoficare al oraşului. Între timp, numărul blocurilor racordate la acest punct termic a ajuns la 21, iar numărul beneficiarilor de servicii de termoficare a crescut şi prin crearea de noi locuinţe, prin mansardarea blocurilor existente, încât există posibilitatea ca sistemul de acolo să fie subdimensionat faţă de necesităţile reale ale zonei respective.

Nu în ultimul rând, un aspect foarte important îl reprezintă lipsa izolării termice a acestor clădiri de locuinţe (15 din cele 21 nu au termosistem), o parte dintre ele fiind făcute din plăci de beton, iar restul din BCA, peste care s-a aplicat direct un strat subţire de tencuială.

Anveloparea termică a acestor blocuri, a căror tencuială a început să cadă în mai multe locuri, ar asigura un confort termic sporit locatarilor şi ar rezolva parţial problemele cu care se confruntă aceştia în prezent.

„Oamenii sunt foarte nemulţumiţi şi spun că nu vor să mai achite facturile la utilităţi, pentru că nu beneficiază de parametrii prevăzuţi în contract”, spune preşedintele Asociaţiei 36, Nicuşor Şargan, care este în aceeaşi situaţie, fiind nevoit să se încălzească cu două calorifere electrice, mai ales că problemele sale cardiace nu îi permit să stea în frig.

Audit al întregului sistem de termoficare din oraş

Reprezentanţii noului operator de termoficare al Sucevei, Thermonet, le dau dreptate celor de la ANL-uri, că parametrii de furnizare a căldurii şi apei calde nu sunt cei care ar trebui să fie pentru a le asigura confortul necesar, motiv pentru care caută o soluţie la aceste probleme.

„Avem demarat deja un audit al întregului sistem de termoficare din Suceava, pentru a avea o viziune completă a punctelor nevralgice din oraş, să identificăm soluţiile necesare şi să găsim cât mai rapid o rezolvare a problemelor”, a spus Mugur Corlăţean, directorul Thermonet.

Problemele de termoficare a celor de la ANL-uri au fost accentuate atât de deficienţele clădirilor în care locuiesc şi de eventualele probleme de sistem din acea zonă, cât şi de consumurile mari înregistrate în întregul oraş în aceste zile, când temperaturile exterioare au scăzut chiar până la –24 de grade Celsius, ceea ce a determinat producătorul de energie termică, Bioenergy, să pornească şi un cazan de producere a energiei termice pe gaz metan pentru a suplini necesităţile din sistem.