Suceava, Rădăuţi şi încă 15 localităţi, în dezacord cu vecinii la stabilirea graniţelor

Delimitarea graniţelor unităţilor administrativ teritoriale (UAT) – oraşe şi comune - din judeţul Suceava este încă o problemă nerezolvată, deşi această acţiune a început din punct de vedere legislativ încă din 1996, odată cu apariţia Legii nr. 7/1996, legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare, modificată şi completată prin OUG 64/2010 şi Legea 133/2012. După atâţia ani, mai există încă 17 localităţi care nu au ajuns la un acord cu vecinii din judeţ în ceea ce priveşte graniţele fiecăreia, iar alte patru comune au această dispută cu vecini din judeţele alăturate - Neamţ, Maramureş şi Botoşani.

Legislaţia prevede că pentru realizarea operaţiunilor de delimitare, prefectul instituie, prin ordin, comisii de delimitare, preşedinte al acestor comisii fiind reprezentantul instituţiei prefectului.

Acolo unde comisiile de delimitare nu au ajuns la un acord în ceea ce priveşte limitele de hotar, prefectura a iniţiat acţiuni în instanţă. Este vorba despre 17 procese, în care sunt implicate 42 dintre cele 114 UAT-uri din judeţul Suceava. 

Fiecare din primarii comunelor şi oraşelor implicate în litigiu susţine, pe bază de planuri şi registre cadastrale, că terenul în dispută aparţine teritoriului administrativ pe care îl reprezintă. Ca urmare, aşa cum legea prevede, pasul următor a fost instanţa.

În această situaţie sunt comuna Vicovu de Jos cu oraşul Vicovu de Sus; municipiul Suceava cu comunele Şcheia, Pătrăuţi şi Mitocu Dragomirnei; comuna Stulpicani cu oraşul Frasin; comuna Muşeniţa cu oraşul Siret; oraşul Salcea cu comunele Dumbrăveni, Udeşti şi Ipoteşti; municipiul Rădăuţi cu comuna Volovăţ; comuna Moldoviţa cu comuna Izvoarele Sucevei; oraşul Gura Humorului cu comuna Păltinoasa şi oraşul Frasin; municipiul Fălticeni cu comuna Fântâna Mare; comuna Dărmăneşti cu comunele Pătrăuţi şi Dărmăneşti; comuna Crucea cu oraşul Broşteni; comuna Coşna cu comuna Dorna Candrenilor; comuna Brodina cu comunele Moldoviţa şi Izvoarele Sucevei; comuna Botoşana cu comunele Comăneşti şi Cacica şi cu oraşul Cajvana; comuna Bosanci cu comuna Rădăşeni; comuna Baia cu comunele Râşca şi Rădăşeni; comuna Adâncata cu comuna Hânţeşti.

Patru localităţi îşi dispută terenuri cu judeţele vecine

Divergenţe pe limita de hotar cu localităţi din judeţele vecine au comuna Boroaia cu comuna Brusturi, din judeţul Neamţ, comuna Cârlibaba cu comuna Borşa, din judeţul Maramureş, comuna Hânţeşti cu comuna Vârfu Câmpului, din judeţul Botoşani, comuna Liteni cu comuna Tudora, tot din Botoşani. Un dezacord există şi între comuna Drăguşeni, din judeţul Suceava, şi comuna Tătăruţ, din judeţul Iaşi, însă în acest caz urmează a se întruni comisiile de mediere a divergenţelor privind delimitarea cadastrală a hotarului.

Dat fiind prevederile noului Cod de procedură civilă şi competenţa teritorială a instanţei investite cu soluţionarea unor astfel de litigii, s-a convenit de comun acord între instituţiile prefectului care prefect va introduce acţiunea de recunoaştere a limitelor administrativ teritoriale dintre judeţe.

Divergenţa pe limita de hotar dintre Borşa şi Cârlibaba se află pe rolul Tribunalului Maramureş. 

Absenţa unor graniţe clare între localităţi creează dificultăţi proprietarilor de terenuri şi clădiri din zonele aflate în dispută, atunci când au nevoie de documente oficiale asupra proprietăţii.

Activitatea de delimitare cadastrală a unităţilor administrativ-teritoriale a demarat, în prima etapă, în anul 1999, dar comisiile de delimitare a limitelor comunelor, oraşelor şi municipiilor de pe raza administrativ-teritorială a judeţului Suceava, care au efectuat operaţiunile necesare întocmirii delimitărilor cadastrale dintre acestea, au fost înfiinţate abia 10 ani mai târziu, prin ordin al prefectul judeţului Suceava. Legislaţia s-a tot modificat succesiv şi abia în anul 2012, prin Legea nr. 133/2012, s-au conferit prefectului atribuţii sporite în ceea ce priveşte activitatea de delimitare a hotarelor dintre unităţile administrativ teritoriale. Potrivit acesteia, ”documentaţiile comisiilor de delimitare, în care procesele-verbale de delimitare a hotarelor nu au fost semnate sau au fost semnate cu obiecţiuni de membrii comisiei de delimitare, vor fi înaintate prefectului judeţului, de către Agenţia Naţională, prin instituţiile sale subordonate. Prefectul, în termen 30 de zile de la primirea documentaţiei de delimitare, iniţiază concilieri sau, în caz contrar, sesizează instanţele de contencios administrativ cu privire la acţiunea privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale”.