Dumitru Morhan face apel la preşedintele României şi la şefa DNA pentru stârpirea corupţiei din rândul procurorilor şi judecătorilor

Plecat în Ucraina de mai bine de un an şi jumătate, omul de afaceri Dumitru Morhan a trimis scrisori deschise atât preşedintelui României, Klaus Iohannis, cât şi şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Condamnat în două dosare penale şi cu un rest de pedeapsă de 3 luni şi 19 zile de executat, omul de afaceri sucevean se arată dispus să se întoarcă în orice moment în ţară. Morhan susţine însă că ezită să revină în România deoarece nu are încredere în sistemul juridic din România, considerând că există un grad ridicat de corupţie atât în rândul procurorilor, cât şi printre judecători.

Morhan: „M-au condamnat ilegal şi au distrus afacerea mea”

În scrisoarea trimisă către şeful statului român, Dumitru Morhan spune că „politicienii corupţi au ignorat adevărul pentru beneficiul lor personal, m-au condamnat ilegal şi au distrus afacerea mea”. „Nu au putut distruge faptele mele bune şi încrederea mea că dreptatea va triumfa. Unii din agresorii mei azi deja se ascund de justiţie, iar alţii precum cameleonii şi-au schimbat culoarea şi s-au ascuns. Având o afacere mare ca de obicei am lucrat pentru binele României, nu numai pentru crearea  locurilor de muncă şi plata impozitelor, dar de asemenea şi susţinerea cetăţenilor obişnuiţi cu tot ce aveam. Cu sprijinul meu s-au construit şapte biserici, am dotat cu calculatoare moderne zeci de şcoli, sute de oameni săraci au obţinut daruri şi adăpost, astfel încât aceştia să-şi poată educa copiii şi să trăiască fericit”, se arată în scrisoarea trimisă preşedintelui Iohannis.

Dumitru Morhan spune că începutul sfârşitului său a venit în momentul în care şi-a anunţat candidatura pentru un loc în Parlamentul României la alegerile din 2012.

„Am întâlnit o rezistenţă violentă din partea funcţionarilor hoţi şi corupţi în cercurile politice, în organele procuraturii şi în instanţele de judecată. Pentru a îmi tăia calea mea spre Parlament, au obligat procuratura şi instanţele de judecată să falsifice faptele şi să mă condamne pentru aceea ce nu am făcut nicicând. Motivul real al fabricării cazului juridic fals împotriva mea a fost că în 2012 peste 97% din membrii Asociaţiei Ucrainenilor din România, la Congres, m-au ales pe mine preşedinte al Asociaţiei, care mi-a deschis calea de a participarea la alegerile parlamentare. Dreptatea trebuie să fie restabilită. Nu putem lăsa nepedepsită fărădelegea. Sper sincer că aceste fapte vor fi reinvestigate şi dreptatea va triumfa. Hoţii nu lasă memorii bune printre oamenii obişnuiţi. Însă oamenii îşi amintesc faptele mele bune şi astăzi”, sunt cuvintele pe care Dumitru Morhan i le-a scris şefului statului.

„O parte dintre procurorii şi judecătorii care au fabricat dosarele împotriva mea sunt acuzaţi astăzi în cazuri de corupţie”

Omul de afaceri sucevean crede cu tărie că ambele condamnări pe care le-a suferit în România sunt nedrepte, motiv pentru care solicită atât preşedintelui Iohannis, cât şi conducerii DNA să se implice pentru restabilirea adevărului.

„Fac apel, onorabil domn Preşedinte, a lua calea dreptăţii şi apărarea legii, pentru a proteja nu numai drepturile mele la un proces echitabil, dar, de asemenea, drepturile a sute şi mii de persoane, cetăţenilor români care au fost acuzaţi pe nedrept din partea politicilor corupţi. Îndemn toţi judecătorii şi procurorii să respecte strict legile ţării noastre în administrarea justiţiei. Îndemn toate autorităţile de stat, care sunt obligate pentru a lupta împotriva corupţiei, a ridica împreună drapelul acestei lupte şi să apere dreptul ţării noastre pentru un viitor mai luminos. Îndemn toţi cetăţenii obişnuiţi din România a nu se supune fărădelegilor, a-şi apăra drepturile şi interesele legitime, a riposta faţă de corupţie oriunde, oricând şi în orice caz”, se arată în scrisoare către preşedintele României.

O solicitare similară a fost transmisă şi către Laura Codruţa Kovesi, însoţită de un scurt istoric al evenimentelor în care Dumitru Morhan a fost implicat.

„În 2001 m-am adresat instanţelor de judecată cu scopul să-mi apăr drepturile mele legitime pe care le-am dovedit anterior tot în instanţă. Mai târziu, în 2012 din cauza funcţionarilor corupţi am fost acuzat pe nedrept de fraudă şi condamnat la închisoare pentru trei ani. Procurorii şi judecătorii corupţi au ignorat faptul că eu îmi apăram drepturile în instanţa de judecată, unde funcţionează proceduri corespunzătoare. Dacă ştiam că gestiunea frauduloasă poate fi realizată prin instanţa de judecată, se poate concluziona că judecătorii care emit hotărârile sunt coautori la fraudă, ceea ce este un nonsens total. N-am făcut afaceri în mod fraudulos, ci mai degrabă am o reputaţie de om de afaceri puternic şi binefăcător. Dar, o parte dintre procurorii şi judecătorii care au fabricat dosarele împotriva mea sunt acuzaţi astăzi în cazuri de corupţie”, se arată în scrisoarea trimisă către procurorul-şef al DNA.

Fost procuror DNA: „Soluţia adoptată este discutabilă”

Gheorghe Vizitiu, un fost procuror al structuri centrale a DNA, devenit între timp avocat, este de părere că într-unul dintre cazuri încadrarea juridică este discutabilă, ceea ce pune sub semnul întrebării condamnarea dictată. Punctul de vedere a fost exprimat în revista Dreptul, cu argumentele de rigoare.

„Este discutabilă soluţia adoptată în cauză, în ceea ce priveşte reţinerea tentativei la infracţiunea de înşelăciune. Apreciem că, în speţă, chiar pe fondul situaţiei de fapt - preluată din rechizitoriu de către instanţa de fond, cât şi de instanţele superioare de control judiciar - nu sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în forma consumată (aşa cum a opinat reprezentantul părţii civile), dar nici ale tentativei la infracţiunea de înşelăciune. Dacă am accepta că inducerea în eroare se poate realiza şi prin intermediul instanţelor de judecată, înseamnă că, în mod deliberat, se poate ajunge la ideea că magistraţii care pronunţă hotărârea sunt coautori la înşelăciune cu reclamantul cererii de chemare în judecată care a folosit înscrisuri false, ceea ce este о totală absurditate. Judecarea unei cauze nu poate fi realizată prin inducere în eroare, prin amăgire. Judecata exclude amăgirea părţilor din proces. Magistraţii nu pot fi induşi în eroare, amăgiţi, deci înşelaţi, după cum nici părţile din acel proces nu pot fi amăgite - nici măcar reciproc - deoarece judecata se desfăşoară conform regulilor procedurale, iar probele se administrează de către instanţă în mod direct şi nemijlocit şi în contradictoriu. În concluzie, motivarea făcută de către prima instanţă şi de instanţele de control judiciar privind reţinerea tentativei la infracţiunea deînşelăciune nu este convingătoare, fapt pentru care soluţia adoptată este discutabilă”, este punctul de vedere exprimat de fostul procuror Gheorghe Vizitiu.

Pentru ce a fost condamnat Dumitru Morhan

Dumitru Morhan a ajuns în penitenciar în noiembrie 2012, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la 3 ani de închisoare în dosarul privind tentativa de înşelăciune asupra văduvei fostului deputat Ştefan Tcaciuc. Ulterior, el s-a prevalat de prevederile Noului Cod de Procedură Penală, iar pedeapsa i-a fost redusă la 2 ani şi 6 luni de închisoare, fiind eliberat în primăvara anului 2014.

În iunie 2014, împotriva lui Dumitru Morhan a fost pronunţată o nouă condamnare, de 2 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul privind înşelăciuni cu produse de balastieră. La această pedeapsă a fost adăugat un spor de 1 an, astfel încât liderul UDUR a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare. În urma cererilor de contopire a pedepselor din cele două dosare, Curtea de Apel Suceava a decis reducerea sporului de pedeapsă, astfel încât condamnarea finală din acest moment este de 3 ani de închisoare.

Practic, Dumitru Morhan mai are de executat 3 luni şi 19 zile de închisoare, asta ţinând cont şi de pedeapsa pe care a ispăşit-o începând cu noiembrie 2012.