Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În a treia zi de Crăciun, duminică, 27 decembrie, la Fălticeni s-a desfăşurat prima ediţie a Festivalului concurs de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Sfântă-i brazda plugului”, manifestare care a reunit în faţa celor peste 7.000 de spectatori prezenţi în Piaţa „Nada Florilor” aproape 30 de formaţii de datini şi obiceiuri şi cunoscuţi solişti de muzică populară.
Călin Brăteanu, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Bucovina, a precizat: „Festivalul şi-a propus să contribuie la păstrarea, promovarea şi valorificarea tradiţiilor populare din perioada Crăciunului şi Anului Nou şi a oferit fălticenenilor posibilitatea să cunoască obiceiurile din alte zone etnofolclorice, să valorifice şi să promoveze folclorul românesc autentic, valorile culturale reprezentative, să creeze un sistem relaţional prin invitarea în spectacol a unor formaţii reprezentative din zone folclorice cu care municipiul Fălticeni colaborează, să dezvolte parteneriate culturale în viitor.”
După ce primele alaiuri de colindători au străbătut Piaţa “Nada Florilor” scoţând în evidenţă frumuseţea portului popular şi a măştilor din zonele pe care le-au reprezentat, pe scenă a urcat Ansamblul “Mioriţa” din comuna Piatra Şoimului, judeţul Neamţ. Apoi a urmat Formaţia de căiuţi din Buda - Zvoriştea, parte a ansamblului „Datina”, formaţie care datează din 1975, fiind una dintre cele mai longevive formaţii de datini şi obiceiuri din judeţ. Se disting de toţi participanţii la astfel de manifestări nu numai prin dansul specific, ci şi prin costumul naţional cu predominanţa albului, combinat numai cu negru, care se îmbină cu roşul ce acoperă corpul căluţului, cum a precizat prezentatorul spectacolului, profesorul Vasile Buduşanu. Printre urşii mari care-şi aşteptau rândul la scenă şi-au făcut loc şi patru ursuleţi, elevi ai şcolii din Leucuşeşti, împreună cu un ţigan.
La Fălticenis-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri
Ca în fiecare an, la Fălticeni s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri, printre acestea numărându-se şi Alaiul caprei de la Dolhasca, ce se distinge nu numai prin jocul caprei, ci şi prin dansul căiuţilor de pe Valea Siretului şi dansul ofiţerilor. Ansamblul “Flori de mălin” din Mălini, pregătit de prof. Maria Creţu şi referent cultural Neculai Ţigănescu, a venit cu ceata de colindători, urători şi mascaţi care şi-au întâmpinat publicul în sunetul trâmbiţelor, cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, într-un ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.
Admirată şi aplaudată îndelung de fălticeneni a fost şi ceata de urători din Boroaia, care a prezentat jocuri cu flăcări, dansul irozilor, jocul caprei şi al moşnegilor, al babelor şi al altor personaje din mitologia populară. Punctul de atracţie al grupului l-au reprezentat urşii, atât prin modul de costumare cât şi prin repertoriul ursarilor. Împreună cu ceata din Boroaia a urcat pe scenă Călin Brăteanu pentru a-i ura după datina străbună pe fălticeneni şi pe primarul Cătălin Coman.
“Mulţumim tuturor celor care astăzi au răspuns invitaţiei noastre de a fi prezenţi aici, în Piaţa <Nada Florilor>. Mă bucur că piaţa este plină, ceea ce înseamnă că tradiţiile se păstrează şi vom încerca din tot sufletul să le ducem mai departe. Doresc tuturor celor care sunt alături de noi să aibă parte numai de bine şi să ne vedem de acum înainte mulţi ani cu tradiţiile noastre frumoase. Vă doresc tuturor La mulţi ani!”, a spus primarul Cătălin Coman.
Damele și căiuții din Șoldănești au impresionat publicul
Singura formaţie care duce mai departe tradiţiile din Fălticeni sunt damele şi căiuţii din Şoldăneşti. Punctul de atracţie al grupului îl reprezintă costumele, unicat în Moldova, care sunt cusute manual cu mărgele şi panglici de diferite culori şi mărimi, iar în picioare au opinci cu zurgălăi. În alaiul celor din Şoldăneşti a fost prinsă şi o mireasă care a ţinut pasul cu ceilalţi dansatori în hora căiuţilor comandată de un ofiţer.
Lada de zestre culturală şi tradiţională a comunei Stroieşti a fost adusă şi la Fălticeni printr-o trupă cu tradiţii deosebite, “Malanca de la Stroieşti”, o formă de teatru popular cu tentă satirică ce a completat diversitatea obiceiurilor din zona Moldovei. Mulţi dintre cei care au asistat la spectacolul oferit de ţiganii din Forăşti şi-au folosit mijloacele de înregistrare pentru a imortaliza “oferta” făcută de bulibaşa Titi pentru cei care ne conduc, fie că e vorba de autorităţi locale, judeţene, guvernanţi, parlamentari sau preşedinte. Ţiganii din Forăşti nu au uitat să satirizeze nici problemele cu care se confruntă societatea românească, începând de la lipsa locurilor de muncă, arestarea politicienilor, plecarea tinerilor în străinătate, şpăgile, activitatea preoţilor şi terminând cu Moş Crăciun şi politica externă. În timpul urăturii au alungat spiritele rele prin zgomotele produse de tălăngi, iar la final au dansat la bustul gol “pentru a aduce frigul şi zăpada”.
Urătorii din Preuteşti “au adus bune veşti”
“Florile Şomuzului” de la Vultureşti au adus pe scena de la Fălticeni colinda “Sculaţi voi, români plugari”, dar şi străvechiul obicei agrar al Pluguşorului.
Gospodarii din Preuteşti şi fanfara “Vuietul Şomuzului” au venit la târg cu o urătură pamflet prin care col. (r) Dumitru Simion, şeful urătorilor şi al muzicienilor, a scos în evidenţă aspecte bune şi mai puţin bune ale vremurilor moderne pe care le trăim. Preuteştenii s-au distins şi printr-un joc al caprelor, ce a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează. Caprele au fost înconjurate de personaje reprezentând anul ce tocmai se încheie (moşneagul şi baba) şi anul ce va urma (mireasa şi mirele). Tinerii din Draguşeni s-au organizat şi în acest an în “Banda lui Harap”, o piesă de teatru popular din care nu lipsesc personaje cum ar fi împăratul, ofiţerul, harapii, întregul spectacol desfăşurându-se în acordurile muzicii de fanfară.
Împletirea riturilor precreştine cu cele creştine a fost făcută şi de urătorii din Vadul Moldovei, care au arătat diversitatea şi bogăţia de valori a poporului nostru moştenite de la înaintaşi. Ca de fiecare dată, locuitorii de pe malul stâng al Moldovei au prezentat un moment complex. Din formaţie au făcut parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrenţuroase, groteşti, stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală, dar care interzic evadarea răului în lumea reală.
Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Bogdăneşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiul de datini şi obiceiuri “Bogdana”, conducător artistic Mihai Airinei, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin expresie, joc, text, cântec. Ceea ce s-a putut remarca la bogdăneşteni a fost buna conservare şi autenticitatea materialului folcloric prezentat.
