Sucevenii au la dispoziţie două dintre cele mai bune centre comerciale din ţară, Shopping City Suceava şi Iulius Mall Suceava, după cum reiese dintr-un top realizat la nivel naţional, de revista Capital, care a cuprins 41 de proiecte împărţite în trei categorii - malluri mari (peste 50.000 mp), malluri medii (peste 30.000 mp) şi parcuri de retail.
Shopping City Suceava (SCS), primul parc de retail din judeţ, deschis în aprilie 2008, se situează pe locul 4 la nivel naţional, în topul celor mai bune centre comerciale din ţară, fiind depăşit doar de Shopping City Sibiu, Shopping City Deva şi Militari Shopping. Pe de altă parte SCS depăşeşte centrele comerciale similare din Târgu Mureş, Brăila, Focşani, Piteşti, Chitila şi Bacău.
Cu o suprafaţă închiriabilă de peste 46.000 mp şi 1.500 de locuri de parcare, Shopping City Suceava reuneşte peste 90 de magazine de renume naţional şi internaţional, printre care hipermarketul Carrefour, Mobexpert - mobilă şi accesorii, Media Galaxy - aparatură electronică şi electrocasnică, operatorul de bricolaj Baumax, retaileri de fashion NewYorker, Takko Fashion etc.
Specialiştii consideră că parcurile de retail din Sibiu, Deva şi Suceava operează cel mai eficient din categoria lor. Cele trei proiecte au raportat anul trecut venituri din închiriere de 7,2 mil. euro, 5,9 mil. euro, respectiv 4,4 mil. euro.
În top 10 la nivel naţional se situează şi Iulius Mall Suceava, care ocupă locul 10 în rândul mallurilor mari, de peste 50.000 de mp.
Iulius Mall Suceava a fost deschis publicului la finele anului 2008, în urma unei investiţii de peste 60 de milioane de euro. Cei aproximativ 50.000 de mp închiriabili găzduiesc peste 150 de magazine care oferă opţiuni variate de cumpărături, precum hipermarket Auchan, magazinul de bricolaj Brico Depot, un cinematograf multiplex - Cinema City, o zonă de joacă pentru copii, food court, casino, un teren de fotbal în aer liber, un patinoar sezonier, cel mai mare club de bowling şi biliard din Suceava. Mallul dispune de o parcare cu 1.300 de locuri.
Realizarea topului s-a făcut prin punctarea cu note de la 1 la 5, în funcţie de zece criterii - specificaţiile tehnice, accesibilitatea, eficienţa spaţiilor, eficienţa în operare, arhitectură/design, calitatea serviciilor de administrare, facilităţile existente în clădire, raportul calitate/preţ, mixul de chiriaşi şi rata bună de parcare.
Performanţele acestor proiecte sunt determinate de accentul pus pe zonele de agrement. Un studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară CBRE arată că doi din trei consumatori care merg la restaurant într-un centru comercial fac şi alte cumpărături decât îşi stabiliseră iniţial. „În România, cinematograful este un punct care determină succesul sau insuccesul unui centru comercial. Alături de cinema vine şi zona de restaurante, iar împreună duc la o creştere a timpului petrecut în centrul comercial“, spune Laura Dumea-Bencze, reprezentantul CBRE România, citată de Capital.
Zona cu cele mai mici venituri din ţară, dar cu cea mai mare suprafaţă de retail modern
Zona de nord-est a României dispune de cea mai mare suprafaţă de retail modern din ţară, excluzând Bucureştiul, cu toate că puterea de cumpărare din această regiune este cea mai mică, potrivit unui studiu realizat de DTZ Echinox pe 28 de oraşe.
În regiunea Moldovei au fost identificate spaţii de retail modern în suprafaţă totală de 423.000 de mp, în contextul în care populaţia din această regiune are o putere de cumpărare cu circa 10% sub media ţării, conform calculelor DTZ Echinox. Această zonă este singura care are proiecte de retail în fiecare reşedinţă de judeţ. Şi aparent singurul argument al investitorilor imobiliari care au construit aici este faptul că în această regiune numărul total al locuitorilor este cel mai ridicat.
Pe de altă parte, Slatina şi Târgovişte sunt oraşele reşedinţă de judeţ cu cea mai mare putere de cumpărare care nu sunt deservite de un centru comercial modern.
Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu sunt oraşele în care populaţia are cea mai mare putere de cumpărare din România, cu aproximativ 30% peste media naţională. De altfel, în jumătate din cele 28 de oraşe analizate, locuitorii au o putere de cumpărare peste media României.
Cu excepţia Moldovei, toate celelalte şase regiuni de dezvoltare analizate au cel puţin o reşedinţă de judeţ neacoperită de malluri (S-E: Tulcea; S-V: Slatina; V: Reşiţa). Regiunea Centrală şi cea de N-V au câte două capitale de judeţ fără retail modern (Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe, respectiv Bistriţa şi Zalău).
Zona cu cele mai multe municipii de judeţ fără spaţii de retail modern este Sudul, unde Târgovişte, Slobozia, Călăraşi, Giurgiu şi Alexandria sunt neacoperite.
În ceea ce priveşte densitatea spaţiilor moderne de retail la mia de locuitori, regiunea de S-E înregistrează cea mai ridicată valoare - 146 de mp, în timp ce regiunea de S-V înregistrează cea mai scăzută valoare - 59 de mp.