Legislaţia permisivă în domeniul achiziţiilor publice şi presiunea termenelor la proiectele cu finanţare europeană determină de multe ori firmele cu care autorităţile publice sunt în contract să adopte atitudini arogante şi dispreţuitoare faţă de aceste instituţii.
Situaţia a fost semnalată, ieri, de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, care în cadrul şedinţei deliberativului a arătat că, de cele mai multe ori, întârzierile în derularea contractelor publice sunt provocate exact de această atitudine. ”Am simţit dezinteres şi chiar dispreţ faţă de noi, ca autorităţi publice. Nu de puţine ori a trebuit să înghiţim în genunchi soluţii şi situaţii nepermise”, a declarat Nechifor.
Preşedintele Nechifor a prezentat situaţia proiectelor cu finanţare europeană derulate de CJ, în valoare de peste 500 de milioane de lei, şi a exemplificat cu întârzierile de la reabilitarea Cetăţii de Scaun, unde firma care a câştigat contractul de furnizare a echipamentelor a livrat altceva decât s-a angajat prin caietul de sarcini; la reabilitarea Muzeului Bucovinei, unde din cauza contestaţiilor contractul pentru dotări a fost semnat cu o întârziere de peste un an, la fel ca şi la extinderea Unităţii de Primire a Urgenţelor de la Spitalul ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, unde lucrările au început cu o întârziere de patru luni.
Instanţa de judecată, singura soluţie la care pot apela autorităţile publice
La Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), proiectul este executat în proporţie de 98%, dar nu poate fi finalizat pe de o parte din cauza restanţelor mari la plată pe care le au o parte dintre primăriile care sunt parte în contract, iar pe de altă parte deoarece firma care lucrează la depozitul ecologic de la Moara nu a reuşit să realizeze, de mai bine de un an, modulul de comandă. Nechifor a arătat că acestei companii i-au fost aplicate penalităţile maxime prevăzute în contract, iar reprezentanţii acesteia nu-i mai răspund la telefon.
Proprietarii unor astfel de companii ştiu că administraţiile locale sunt forţate să respecte termene precise pentru finalizarea proiectelor cu finanţare europeană, în caz contrar fiind obligate să restituie toţi banii, şi forţează nota prin impunerea propriilor condiţii, întotdeauna în dezavantajul comunităţilor.
Singura soluţie pe care o au autorităţile în astfel de situaţii este acţionarea în instanţă, procedură greoaie şi cu şanse incerte de câştig.