Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoAgenţii economici suceveni au transmis Inspectoratului Şcolar Judeţean că au nevoie de personal calificat în meseriile de mecanic auto, ospătar, vânzător în unităţi de alimentaţie şi confecţioner produse textile. De cealaltă parte, cerere scăzută din partea angajatorilor din judeţ a fost pentru calificările de constructor drumuri şi poduri, electrician aparate şi echipamente electrice şi energetice.
Societăţile au un cuvânt greu de spus referitor la planul de şcolarizare
Societăţile comerciale din judeţ au transmis Inspectoratului Şcolar Suceava calificările pentru care au nevoie de personal, în funcţie de acestea liceele urmând să-şi adapteze oferta de şcolarizare.
Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Suceava speră ca, în acest fel, să se creeze o corelaţie între cerinţele de pe piaţa muncii şi pregătirea profesională a absolvenţilor.
Tocmai pentru că societăţile au un cuvânt important de spus în compatibilizarea ofertei pieţei muncii cu oferta şcolilor, acestea au transmis care sunt calificările cele mai căutate pe piaţa muncii.
Insp. Cezar Anuţei, purtător de cuvânt al IŞJ Suceava, a explicat că „au fost 1.412 solicitări din partea a 189 de operatori economici din judeţ, pentru 21 de calificări, şi s-au avizat 1.176 de locuri, pentru 19 calificări. Ca urmare a unor solicitări mici pentru unele calificări (constructor drumuri şi poduri, electrician aparate şi echipamente electrice şi energetice), nu s-au putut constitui clase”.
Anuţei a mai menţionat că la stabilirea unităţilor de învăţământ pentru şcolarizarea celor 1.176 de locuri avizate s-au analizat: existenţa autorizării de funcţionare provizorie/acreditare pentru calificarea analizată, existenţa resursei umane calificate pentru fiecare domeniu profesional, existenţa resurselor materiale necesare laboratorului tehnologic şi instruirii practice săptămânale, existenţa parteneriatelor de colaborare cu operatorii economici.
În învăţământul profesional, în primul an de liceu, elevii vor face circa 60% teorie, în timp ce pregătirea teoretică de specialitate şi pregătirea practică vor reprezenta 40%. În al doilea an de învăţământ profesional, ponderea pregătirii teoretice va scădea până la aproximativ un sfert din totalul orelor, în timp ce accentul se va pune în mai mare măsură pe pregătirea practică, cu o pondere de circa 75%. În anul al treilea de învăţământ profesional se va aloca de asemenea mai mult timp pregătirii practice, aproximativ 75% din totalul formării, şi pregătirea teoretică va avea o pondere de aproximativ 25%.
Elevii din învăţământul profesional beneficiază de susţinere financiară, aceştia primind o bursă lunară de 200 de lei, împreună cu facilităţi de transport şi cazare în internatele unităţilor de învăţământ, pentru cei care studiază departe de casă.
În plus, după finalizarea celor trei ani, absolvenţii vor avea posibilitatea să-şi continue studiile liceale, ei putând să fie admişi în clasa a XI-a.
