Număr record de spectatori la spectaculoasa paradă a datinilor şi obiceiurilor de iarnă

Spectaculoasa paradă a datinilor şi obiceiurilor de iarnă a scos din casă, ieri, mii de suceveni. Vremea frumoasă, prielnică plimbărilor, după minivacanţa de Crăciun, a contribuit din plin ca în acest an parada să aibă un public extrem de numeros. Trotuarele de pe traseul de la Stadionul Areni până pe Esplanada Casei Culturii Suceava au fost pline de oameni de toate vârstele, pregătiţi cu aparate de fotografiat, telefoane mobile sau tablete să surprindă coloritul viu al costumelor, vivacitatea dansatorilor şi originalitatea măştilor de Anul Nou. Cu aproape o oră mai devreme faţă de momentul anunţat pentru începere, formaţiile de dansatori din Pojorâta, Corlata, Zvoriştea, Poiana Stampei, Stroieşti, Udeşti, Vama, Fundu Moldovei, Bosanci, Hânţeşti, Mălini, Boroaia, Calafindeşti, Pârteştii de Jos, Comăneşti, Dolhasca, Dolheştii Mici, Drăguşeni, Cacica, Volovăţ, Buneşti, Botoşana, Vatra Moldoviţei, Fântânele, Todireşti, Berchişeşti, Bilca, Rădăuţi, Straja, Ostra, Broşteni, Preuteşti, Horodniceni, Boroaia, Ciocăneşti, Vatra Dornei, dar şi din judeţele vecine Iaşi, Neamţ şi Botoşani şi din Măgdăneşti - Republica Moldova, au ajuns în Parcul Universităţii şi au profitat de acest timp pentru ultimele repetiţii.

Unii dintre participanţi sunt obişnuiţi ai paradei care are loc an de an la Suceava, alţii s-au aflat aici pentru prima dată. Printre aceştia din urmă s-a numărat şi Alaiul Cerbului, din Heuşteni - Iaşi, cu 26 de membri, cu vârste cuprinse între 4 şi 55 de ani: cerbi, ursari, cioban, fluieraş şi ”urâţi”. Şeful formaţiei, Constantin Hîra, ne-a declarat că şi-au dorit de multă vreme să ajungă la acest adevărat festival de la Suceava şi se bucură că, în sfârşit, au reuşit. ”Descântecul Cerbului este un joc foarte iute, foarte ager. Este un descântec pentru rodul pământului şi fertilitatea animalelor”, ne-a spus Constantin Hîra.

Blocarea traficului rutier nu a mai supărat pe nimeni

Parada celor peste 40 de formaţii de datini şi obiceiuri de iarnă a fost deschisă de buciumaşi din Câmpulung Moldovenesc şi un plug tras de boi, conform tradiţiei. Prin faţa celor peste 10.000 de suceveni şi turişti care au ales Suceava şi Bucovina pentru petrecerea sărbătorilor de iarnă s-au perindat Urşi, Capre, Căluşari şi grupuri de colindători în costume populare, din toate zonele folclorice ale judeţului. Chiar dacă parada măştilor, a dansurilor şi a costumelor a dus la blocarea traficului rutier mai bine de jumătate de oră, pe tronsonul de la primărie până la Curtea Domnească, nimeni nu părea supărat sau nervos. Dimpotrivă, ocupanţii autovehiculelor au coborât din maşini şi au făcut fotografii şi s-au bucurat de magia spectacolului, la fel ca toţi ceilalţi.

”Vin în fiecare an la festivalul datinilor de Anul Nou. Este frumos că tinerii duc mai departe tradiţiile strămoşeşti”, ne-a spus Ioan Rîpan, în vârstă de 76 de ani.

”Am sacrificat o zi de pescuit ca să fiu prezent aici. Mă întâlnesc cu zeci de prieteni, cu foşti colegi de la serviciu, pe care nu i-am văzut tot anul”, ne-a spus Alexandru Barbă, tot pensionar.

Vasile Palievici, de 70 de ani, s-a arătat şi el încântat de organizarea acestui eveniment, apreciind că este cel mai bun prilej de promovare a obiceiurilor din Bucovina.

De amploarea paradei s-a declarat fascinată o tânără turistă din Iaşi, Elena, care a venit la Suceava împreună cu prietenul ei, Andrei, pentru a petrece aici sărbătorile de iarnă. ”Nu am văzut niciodată un spectacol al datinilor de o amploare aşa de mare. Este extraordinar de frumos!”, a spus tânăra.

Preşedintele CJ, Cătălin Nechifor, le-a oferit colaci urătorilor

Cel mai spectaculos dintre toate dansurile cu măşti întâlnite în satele bucovinene este fără îndoială Jocul Ursului. În Bucovina, mai mult decât în orice altă zonă din ţară, ursul a fost venerat din cele mai vechi timpuri.

Urşii din Bosanci, Udeşti, Chilişeni, Ştirbăţ, Poieni, Boroaia şi cei din zona Câmpulung, îndeosebi din Sadova şi Fundu Moldovei, care au dansat pe ritmul dat de toboşari, i-au atras mai ales pe copii, încântaţi de ritual: rostogolirea urşilor în cerc, bătutul şi moartea ursului, apoi învierea miraculoasă şi urcarea acestuia pe bâtă. Cetele urşilor, compuse din urşi, ursari, irozi, mascaţi şi toboşari, conduse de căpitani, redau de fapt metaforic succesiunea anotimpurilor – ursul care învinge iarna şi vesteşte primăvara.

Caprele, cu scoarţele lor cu flori viu colorate, oglinzi, panglici şi mărgele multicolore, care au dansat pe muzică interpretată la fluier, au fost un alt element de mare atracţie la parada de ieri.

La dans însă nu întrece nimeni căiuţii. Eleganţa şi dinamismul căiuţilor din Zamostea, Dolheşti, Zvoriştea sau Fântânele au impresionat publicul nu doar cu frumuseţea dansului, ci şi prin costume, pe care este întotdeauna prezent tricolorul.

Pe esplanada Palatului Administrativ s-au derulat adevărate atacuri cavalereşti, la jocul desfăşurat cu dansatorii faţă în faţă, în linie şi în cerc, sub comanda căpitanului. Strigăturile şi fondul muzical, alămurile şi bătăile de tobe au completat frumuseţea spectacolului.

Tradiţional, jocurile de Anul Nou se desfăşoară în centrul satului, unde se strânge toată comunitatea. Ieri, comunitatea suceveană s-a bucurat de datini şi obiceiuri în centrul oraşului. Dintre liderii politici au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, care a asistat la paradă din mulţime şi a oferit fiecărui grup tradiţionalii colaci pentru colindători, senatorii PSD Ovidiu Donţu şi Neculai Bereanu, consilierul judeţean Brânduşel Nichitean.

De menţionat că, deşi în mod vizibil spectacolul de ieri a fost cu adevărat artistic şi a plăcut tuturor celor prezenţi, publicul a uitat să aplaude. Sucevenii se pare că au pierdut această obişnuinţă, fapt constatat cu ocazia şi a altor evenimente, precum parada militară de Ziua Naţională sau parada costumelor, la Festivalul Medieval.