A încetat din viaţă profesorul de matematică Gheorghe Marchitan

Profesorul de matematică Gheorghe Marchitan s-a stins din viaţă marţi, 15 decembrie, la vârsta de 74 de ani. Trupul neînsufleţit este depus la capela Bisericii „Sfântul Nicolae” din Suceava, până sâmbătă, 19 decembrie, când va avea loc înmormântarea, în satul Sălăgeni.

Gheorghe Marchitan a fost absolvent al promoţiei 1959 a Liceului „Ştefan cel Mare” Suceava. „În această perioadă am pătruns tainele matematicii, datorită minunaţilor mei profesori Vasile Ioniţă de la Dumbrăveni şi Ion Nimiţan de la Liceul <Ştefan cel Mare>”, povestea profesorul în Anuarul Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Suceava, an școlar 2003-2004.

A fost admis la Facultatea de Matematică – Mecanică din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, după finalizarea studiilor superioare primind repartiţie la Institutul Pedagogic de 3 ani, Suceava, unde a lucrat şapte ani, până în 1971, ca preparator, asistent şi lector cu delegaţie. Următorii ani i-a petrecut la Liceul din Liteni, Liceul Industrial de Construcţii şi Liceul „Petru Rareş” Suceava.

Cea mai lungă perioadă, 1977-2004, a petrecut-o la catedra Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava. Pe lângă zeci de premii obţinute de elevii săi la concursuri judeţene şi naţionale, în 1985, ca apreciere a activităţilor desfăşurate cu elevii, a fost distins cu titlul „profesor evidenţiat” cu brevet din partea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului.

Recunoaşterea meritelor sale de conducerea colegiului şi Inspectoratul Şcolar Judeţean s-a concretizat prin faptul că în toţi aceşti ani profesorul Gheorghe Marchitan a fost şeful catedrei de matematică din liceu, profesor metodist şi membru în comisiile de organizare şi desfăşurare a olimpiadei de matematică – fazele judeţene şi naţionale.

„Succesele cele mai mari le-am obţinut la Colegiul <Ştefan cel Mare>, unde m-am simţit deosebit de bine alături de minunaţii profesori Eugenia Ciobanu, Nicolae Lungu şi Mircea Ott. A fost colaborare sufletească şi profesională pentru care le mulţumesc şi îi stimez. Mulţumesc totodată directorilor Rodica Alexandru, Gheorghe Nesteriuc şi Mircea Ott pentru încrederea acordată şi condiţiile pe care mi le-au oferit în obţinerea performanţelor. Activitatea la clasă s-a bazat pe relaţia de respect reciproc profesor-elev. Am învăţat mereu de la elevi şi de la colegii mei. M-am simţit mereu obligat faţă de elevul din faţa mea, să nu-l dezamăgesc, să-i satisfac aşteptările. Am comunicat mereu cu elevul pentru a ne cunoaşte reciproc. Astfel, am putut ajunge la unele rezultate bune sau am înlăturat unele eşecuri. M-au caracterizat, în relaţia cu elevul, cinstea, corectitudinea şi exigenţa. Succesul se poate obţine numai prin munca în echipă”, a consemnat Gheorghe Marchitan în Anuarul Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Suceava.

În aceeaşi ediţie, directorul Colegiului „Ştefan cel Mare”, prof. Dan Popescu, scria despre Gheorghe Marchitan: „Ca să folosesc cele mai puţine cuvinte care să descrie măcar şi parţial personalitatea profesorului Gheorghe Marchitan, aş spune că este singurul om pe care l-am cunoscut şi la care pasiunea pentru frumuseţea raţionamentului matematic urcă până la uitarea de sine. Nu am întâlnit la altcineva o atât de contaminată plăcere de a găsi soluţii elegante la problemele de matematică şi un atât de rafinat discernământ de a clasifica <problemele – poeme>”.

La rândul său, profesorul de matematică Vasile Monacu povestea despre Gheorghe Marchitan: „Există oare un numitor comun al întregii activităţi desfăşurate de profesorul Marchitan Gheorghe? Răspunsul este afirmativ, poate îmbrăca mai multe variante (ca frumoasele sale soluţii la problemele din geometrie, analiză şi din viaţă)!  

Mă voi opri la evidenţierea a doi factori primi ai numitorului comun: ELEGANŢA ŞI UTILITATEA în tot ce a întreprins profesorul Gheorghe Marchitan”.