Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Hoţi recidivişti ale căror furturi sunt probate de poliţişti scapă de răspundere penală şi se întorc în libertate, unde continuă să facă ceea ce ştiu ei mai bine, profitând de prevederile noului Cod Penal, care permite împăcarea între părţi inclusiv după ce dosarul ajunge în instanţă, până la primul termen de judecată. Aşa se face că poliţiştii şi procurorii ajung să fie un soi de recuperatori legali, iar procedura penală rămâne nefinalizată. Victimele sunt mulţumite că li se restituie prejudiciul, chiar ceva bani în plus în unele cazuri, iar hoţii îşi pot continua activitatea infracţională, bucuroşi că legea din România este permisivă cu ei.
Cum ies pe „plus” indivizii care trăiesc din furat
Ceea ce este cel mai grav este că împăcarea părţilor este posibilă şi în cazul infractorilor recidivişti, care au în spate caziere care demonstrează că au trăit o viaţă din furat. Surse judiciare au explicat că doar o parte din faptele acestor hoţi de meserie sunt probate, chiar şi sub 10% din furturi în unele situaţii. În aceste condiţii, aceştia ies pe plus chiar şi dacă dau înapoi banii victimelor pentru furturile pentru care li s-au făcut dosare penale. O altă mare problemă este şi că împăcarea părţilor se poate face şi după câteva luni de la demararea anchetei. Asta înseamnă că organele de urmărire penală muncesc câteva luni la o anchetă, consumă resurse importante (oameni, logistică etc), iar apoi se trezesc că suspectul, chiar şi arestat preventiv, le scapă printre degete. Ca mod de operare, rude ale autorilor caută victimele şi încep să implore milă. Sunt de obicei persoane de etnie romă şi se plâng că hoţul are copii acasă şi este amărât. Urmează apoi şi argumentul forte. Restituirea prejudiciului. Puşi în astfel de situaţii aparent profitabile pentru ei, oamenii care au căzut victime ale furturilor acceptă să renunţe apoi la orice pretenţie penală. Din acel moment, ancheta penală se încheie, iar suspectul este pus imediat în libertate.
Dosare privind furturi cu prejudicii mari, încheiate prin împăcarea părţilor
În categoria dosarelor importante care s-au soldat cu împăcarea părţilor putem aminti de furtul cu prejudiciu foarte mare din casa primarului suspendat al comunei Udeşti, Săvel Botezatu. În martie 2014, din casa acestuia autorii au plecat cu o casetă de bijuterii din aur, în jur de 400 de grame, şi cinci ceasuri bărbăteşti de firmă, prejudiciul calculat în rechizitoriul de trimitere în judecată fiind de 80.000 de lei. La mai bine de un an de la comiterea furtului, când cei patru autori au fost trimişi în judecată, în aprilie a.c., procesul început la Judecătoria Suceava a încetat de drept, prin împăcarea părţilor. Prinderea celor patru suspecţi de furt a însemnat o muncă anevoioasă şi costisitoare pentru judiciariştii de la „Investigaţii Criminale”. Mai trebuie spus că cei patru suspecţi erau şi recidivişti, unul dintre ei fiind eliberat cu puţin timp înainte de furt din închisoare.
Un alt exemplu este cel al unui alt hoţ recidivist, Sorin Solomon, din Pojorâta, care are în cazier 14 condamnări. Acesta, alături de un alt tânăr din Pojorâta, a fost trimis în judecată pentru o spargere „blitz”, în doar patru minute, cu un prejudiciu important, de 26.000 de lei, comisă în oraşul Sântana, judeţul Arad. Spargerea a fost comisă pe 9 mai 2015. Sorin Solomon a fost trimis în judecată, a fost dat în urmărire şi prins, petrecând o scurtă perioadă în arest preventiv. Procesul penal a încetat însă în momentul în care rudele lui Solomon au convins victima să renunţe la orice pretenţie, civilă sau penală.
Procuror: „Este o piedică reală în înfăptuirea actului de justiţie”
Sunt doar două exemple, însă cazurile de acest gen sunt mult mai multe. Marea problemă este că de cele mai multe ori infractorii care beneficiază de aceste prevederi sunt chiar cei recidivişti, care ştiu foarte bine ce au de făcut.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, Constantin Steiciuc, a precizat că unitatea de parchet pe care o conduce se confruntă în mod real şi repetat cu această problemă în ultima perioadă de timp.
„Este o piedică reală în înfăptuirea actului de justiţie. Atât eu, cât şi alţi colegi vom propune ca măcar în cazurile în care inculpaţii sunt recidivişti să nu poată interveni această împăcare a părţilor, în ceea ce priveşte latura penală”, a declarat prim-procurorul Constantin Steiciuc.
