Cum au făcut avocaţii din Baroul Bota averi de pe urma celor care şi-au pierdut persoane dragi în accidente rutiere

Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a finalizat acum două zile un rechizitoriu de aproape o mie de file, în care sunt descrise minuţios mii de fapte penale care le sunt imputate avocaţilor care au făcut parte din Baroul Bota, o organizaţie care, susţin procurorii, a folosit fără drept denumirile de „Barou” şi „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, denumiri specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat. După cum am prezentat în detaliu în ediţia de ieri a ziarului nostru, nouă inculpaţi, în frunte cu Pompiliu Bota, au fost trimişi în judecată, fiind acuzaţi de comiterea a aproape 3.300 de infracţiuni. În ediţia de astăzi vă vom prezenta acuzaţiile faţă de o parte dintre inculpaţi, care au încasat sume foarte mari de bani de la succesori ai victimelor unor accidente rutiere, care, prin decizii definitive şi irevocabile, au primit daune morale importante, în unele cazuri de ordinul sutelor de mii de euro. Din aceste despăgubiri s-au îmbogăţit o parte dintre inculpaţi, rezultă din rechizitoriu.

Viitoarele victime erau racolate, adesea, în timp ce-şi ridicau morţii de la morgă

Procurorul de caz care s-a ocupat de acest dosar, cel mai de amploare instrumentat vreodată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava, l-a identificat ca „maestru” în acest mod de operare pe inculpatul Marian Ionel Jurgiu. Acesta este acuzat că aborda oameni care îşi pierdeau fiinţe dragi în accidente rutiere încă de la morgă, profita de starea psihică a acestora, îi inducea în eroare, iar în final îşi oprea sume mari de bani din daunele morale pe care le încasau. Anchetatorii spun că inculpatul îşi lua adesea un comision cuprins între 40 şi 70% din valoarea daunelor care le reveneau succesorilor persoanei decedate. Numai într-un singur caz inculpatul ar fi încasat 85.000 de euro de la succesorii unor persoane decedate într-un accident rutier.

Conform actualelor prevederi legale din România, urmaşii unei persoane decedate într-un accident rutier, atunci când aceasta a fost victimă, se constituie părţi civile şi solicită în instanţă daune morale de la inculpatul care a provocat nenorocirea. Daunele sunt plătite de firma de asigurare cu care avea contract inculpatul, iar sumele se stabilesc de către instanţele de judecată. Aceste daune sunt importante ca valoare şi ajung la sume foarte mari când persoana decedată are o familie numeroasă (mulţi copii, surori, părinţi etc.), iar fiecare membru se constituie parte civilă în dosar. Aşa s-a ajuns la despăgubiri de sute de mii de euro pentru succesorii unor persoane decedate într-un accident, ba chiar peste un milion de euro într-un caz.

65 de părţi vătămate, identificate în cazul inculpatului Jurgiu

Ionel Marian Jurgiu a fost trimis în judecată pentru 47 de infracţiuni de înşelăciune, 18 infracţiuni de tentativă de înşelăciune, 77 de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 16 infracţiuni de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, plus 95 de acte materiale ale infracţiunii de folosire fără drept a denumirilor „Barou”, „UNBR”, a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat. 

Procurorul de caz a adunat probatoriu cu privire la inducerea în eroare a 65 de persoane vătămate, succesori ai unor victime ale accidentelor rutiere. Faptele ar fi fost comise în intervalul 2010-2015.     

Din anchetă rezultă că acesta şi-a dezvoltat un mod de operare bine pus la punct, care miza, în primă fază, pe abordarea rudelor celui decedat imediat după tragedie, când încă erau sub impulsul tragediei.

„Inculpatul îşi selecta victimele care se aflau într-un moment de maximă vulnerabilitate emoţională, acestea trecând printr-o traumă psihică, cauzată de pierderea subită a unei persoane apropiate, dublată de preocupările cauzate de înmormântare”, se arată într-un comunicat al anchetatorilor. 

Cheia trecerii de la avocat la mandatar

Prima infracţiune comisă, arată procurorii, era că acesta se prezenta sub calitatea fictivă de avocat, explicându-le oamenilor că îi va reprezenta în procesele civile care vor urma cu asigurătorii. 

Iniţial între părţi se semna un contract de asistenţă juridică, după care falsul avocat determina persoanele vătămate, cărora le câştiga între timp încrederea, să se deplaseze la un birou notarial, unde acestea semnau o procură judiciară prin care îl mandatau să le reprezinte în instanţă în calitate de împuternicit.

„Pentru a obţine de la persoanele vătămate această procură, inculpatul le inducea acestora convingerea falsă că este necesară în exercitarea prerogativelor de avocat, apărând astfel ca un mijloc de inducere în eroare. Mai mult decât atât, pentru a mări şi menţine confuzia cu privire la calitatea sa, în cuprinsul procurorii acesta se intitula avocat – mandatar”, a explicat procurorul de caz. 

Prin urmare, în mod real, inculpatul reprezenta persoanele nu ca avocat, cum le crease anterior convingerea, ci ca mandatar. Procurorii arată că mandatul era unul cu titlu gratuit şi nu-i dădea dreptul lui Jurgiu să pretindă, şi cu atât mai puţin să încaseze, vreo sumă de bani pentru prestaţia efectuată.

Procentul era variabil, în funcţie de cunoştinţele juridice ale victimelor

„În faţa persoanelor vătămate inculpatul se prevala de contractul de asistenţă judiciară şi, pretinzând în mod mincinos că le-a reprezentat în calitate de avocat, solicita şi primea sumele de bani prevăzute în aceste contracte”, au precizat procurorii.

După ce procesul se încheia, acesta încasa însă „onorariul” său, care era variabil. În urma numeroaselor audieri efectuate procurorii au ajuns la concluzia că acesta se plia în funcţie de fiecare persoană în parte. Celor care aveau un minim de cunoştinţe juridice şi îşi susţineau cauza le lua un procent mai mic din suma finală, în timp ce de la oamenii sărmani, care nici măcar nu ajungeau pe la proces, le lua mult mai mult, bazându-se pe faptul că aceştia se vor mulţumi cu cât primesc.

Procurorii au identificat în cazul Jurgiu 47 de persoane vătămate, plus alte 18 în cazul cărora infracţiunea a rămas la stadiul de tentativă. 

Acuzaţii grave: judecători duşi în eroare cu chitanţe şi facturi false

Tot legat de dosarele privind despăgubirile din accidente rutiere, acelaşi inculpat mai are de răspuns la o serie de acuzaţii grave. Acesta este acuzat că, în intervalul 2010-2015, a contrafăcut 154 de înscrisuri (77 de chitanţe fiscale şi 77 de facturi fiscale), reprezentând onorariu de avocat, înscrisuri pe care le-a depus la dosarele de pe rolul instanţelor în care a efectuat acte de reprezentare a persoanelor vătămate, ca documente justificative pentru solicitarea onorariilor de avocat fictive.

Procurorul de caz arată în rechizitoriu că inculpatul a determinat 16 judecători să-şi exercite în mod defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul în care, fără vinovăţie, au obligat în mod nejustificat partea adversă la plata unor cheltuieli de judecată inexistente, cu titlu de onorariu de avocat, luând în considerare facturile şi chitanţele fiscale contrafăcute depuse de inculpat.

Atunci când banii erau viraţi de societăţile de asigurare în contul său, în baza procurilor notariale ataşate, sumele cu titlu de onorariu de avocat erau încasate direct, fără a mai fi necesară vreo justificare în faţa persoanelor vătămate.

Anchetatorii mai susţin că inculpatul apela şi la ameninţări şi acte de intimidare la adresa persoanelor vătămate, atunci când acestea nu erau de acord cu remiterea sumelor de bani pretinse. 

Alt inculpat, acelaşi scenariu

Şi alţi inculpaţi trimişi în judecată în acest dosar sunt acuzaţi de fapte asemănătoare. 

Inculpata Elisabeta A. L. C., de exemplu, este acuzată că, în intervalul 2011-2013, a indus în eroare 60 de persoane (cele mai multe, succesoare ale unor victime ale accidentelor rutiere), în scopul obţinerii de foloase materiale, prezentându-se sub calitatea fictivă de avocat, eliberând împuterniciri avocaţiale fictive şi semnând contrate juridice, documente utilizate pentru a încasa sume de bani necuvenite.

Un dosar care vizează peste 3.300 de făptuitori

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, Dragoş Bujorean, cel care a instrumentat dosarul, a arătat că în cauză au fost efectuate cercetări faţă de 21 de inculpaţi şi 3.324 de făptuitori, membri ai baroului din toată ţara.  Nouă inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea a 3.244 de infracţiuni şi acte materiale ale acestora, în timp ce faţă de 12, în cazul cărora s-a considerat că faptele sunt minore, s-au aplicat amenzi administrative.

Un amănunt important este că faţă de cei peste 3.300 de făptuitori de pe teritoriul României, care au făcut parte din barou, cercetările vor fi disjunse la parchetele competente teritorial din ţară.

Cum se apără inculpaţii

De cealaltă parte, inculpaţii trimişi în judecată se apară cu argumentul că peste 600 de judecători din ţară au dat soluţii prin care au certificat că profesează legal, mai exact nu le-au interzis să apere persoane în procese, în calitate de avocaţi. În aceste condiţii aceştia reclamă abuzuri din partea procurorului de caz şi spun că vor demonstra în instanţă că ceea ce au făcut ei a fost o activitate legală de avocat. Verdictul final în acest caz va fi dat într-adevăr de instanţele de judecată, iar toţi inculpaţii se bucură de prezumţia de nevinovăţie.