Avocaţi trimişi în judecată pentru aproape 3.300 de infracţiuni, în dosarul Baroului Bota

Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a finalizat cercetările în cel mai complex dosar instrumentat vreodată la nivel local, celebrul „dosar Bota”, al avocaţilor acuzaţi că au profesat ilegal în cadrul unui barou care a „clonat” practic baroul tradiţional al avocaţilor. Anchetatorii au adunat date despre un prejudiciu de trei milioane de euro, aici fiind incluse şi sumele provenite din evaziune fiscală, pentru care cercetările vor fi disjunse în cadrul altor dosare la parchetele competente.

Complexitatea acestui dosar

Cifrele privind complexitatea acestui dosar spun totul despre dimensiunea anchetei.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, Dragoş Bujorean, cel care a instrumentat dosarul, a arătat că în cauză au fost efectuate cercetări faţă de 21 de inculpaţi şi 3.324 de făptuitori, membri ai baroului din toată ţara. Au fost administrate probe cu privire la 4.293 de infracţiuni şi acte materiale ale infracţiunilor. Rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de nouă inculpaţi, pentru săvârşirea a 3.244 de infracţiuni şi acte materiale ale acestora, are aproape o mie de file, iar în faza de urmărire penală la dosar s-au adunat peste 20.000 de pagini.

12 inculpaţi au scăpat cu amenzi

În dosarul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava s-au efectuat cercetări faţă de 22 de inculpaţi. Nouă dintre ei au fost trimişi în judecată, în timp ce în cazul a 12 avocaţi s-a considerat că faptele sunt minore şi s-a dispus soluţia clasării cauzei, fiind aplicate sancţiuni administrative. Din start trebuie spus că faţă de cei peste 3.300 de făptuitori de pe teritoriul României, cercetările vor fi disjunse la parchetele competente teritorial din ţară.

Pompiliu Bota, omul acuzat că a manipulat întregul sistem judiciar din România 

Primul pe lista celor trimişi în judecată este Pompiliu Bota, nimeni altul decât „părintele” acestui barou, cel care este acuzat că a manipulat întregul sistem judiciar din România. 

În urmă cu mai bine de zece ani de zile, bucureşteanul Pompiliu Bota a înfiinţat două asociaţii de binefacere şi o filială a uneia dintre ele, în ale căror acte constitutive figura, pe lângă ajutarea copiilor bolnavi, în dificultate sau a spitalelor, ori constituirea unei unităţi economice, salon de masaj, cosmetică, a unui studio de înregistrări sau ziare, canele radio sau televiziune, şi „înfiinţarea de barouri”.

Pe baza unor hotărâri luate în cadrul acestor asociaţii, Bota a decis de la sine putere să înfiinţeze o asociaţie profesională a avocaţilor din România -UNBR. Scopul, declarat atât în statut, cât şi în actul constitutiv: „apărarea, promovarea şi reprezentarea drepturilor şi intereselor profesionale economice şi sociale ale membrilor ei”.

De aici, însă, explică anchetatorii, Pompiliu Bota şi-a extins afacerile şi a început să înfiinţeze barouri, după care şi-a arogat dreptul de a desfăşura activităţi specifice profesiei de avocat, atât pentru sine, cât şi pentru alte persoane, prin înfiinţarea de cabinete individuale de avocatură. Treptat afacerea s-a dezvoltat ca o caracatiţă pe întreg teritoriul României. Avocaţii acestui barou au reprezentat mii de oameni în instanţă, iar în peste 600 de cazuri au fost legitimaţi prin sentinţe judecătoreşti definitive în cauzele în care au apărut în instanţă. Tocmai faptul că au fost legitimaţi prin acceptarea ca avocaţi în instanţă i-a făcut pe membrii baroului să clameze ulterior faptul că îşi desfăşoară activitatea în legalitate.

Şirul ameţitor de infracţiuni pentru care va fi judecat Pompiliu Bota

În cazul lui Pompiliu Bota enumerarea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată este greu de rezumat într-un material de presă. El a fost trimis în judecată pentru folosirea fără drept a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România” (UNBR), a denumirilor specifice de exercitare a profesiei de avocat, precum şi pentru folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat.

Bota a fost trimis în judecată pentru 646 de acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire fără drept a denumirilor amintite mai sus, 646 de acte materiale ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii pentru care legea cere autorizaţie, 162 de infracţiuni de complicitate la înşelăciune, 28 infracţiuni de complicitate la tentativă la înşelăciune, 120 de infracţiuni de complicitate la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi 16 infracţiuni de complicitate la infracţiunea de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu.

„A fost identificat un complex de activităţi frauduloase, prin intermediul cărora inculpatul a urmărit şi reuşit crearea unei organizări infracţionale ieşite din comun prin amploarea sa (peste 3.300 de persoane implicate, care au acţionat la nivelul întregii ţări, dar şi în alte state ale Uniunii Europene), dar mai ales prin domeniul specific de acţiune, acela al justiţiei”, au arătat anchetatorii.

Oameni care pierdeau membri ai familiei în accidente şi aveau dreptul la despăgubiri – victimele preferate

 Un al doilea nume pe lista inculpaţilor este Ionel Marian Jurgiu, acuzat de foarte multe infracţiuni şi considerat de anchetatori un personaj extrem de viclean şi abil, care s-a îmbogăţit de pe urma unor oameni puşi la grea încercare de pierderea unor semeni dragi.

Jurgiu este acuzat de comiterea a 47 de infracţiuni de înşelăciune, 18 infracţiuni de tentativă la înşelăciune, 77 de infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 16 infracţiuni de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, 95 acte materiale ale infracţiunii de folosirea fără drept a denumirilor Barou, „UNBR” şi a robei de avocat, şi 95 de infracţiuni de exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi.

Pe scurt, în sarcina acestuia s-a reţinut că a înşelat un număr de 65 de succesori ai unor victime ale accidentelor rutiere, cărora li s-a prezentat sub calitatea fictivă de avocat, iar apoi, în calitate de mandatar cu titlu gratuit, şi-a însuşit parte din sumele de bani achitate de societăţile de asigurare.

Până la 70% din despăgubiri, în buzunarul „avocatului”

Din anchetă rezultă că acesta profita de starea precară emoţională a celor care tocmai îşi pierduseră o persoană dragă într-un accident rutier, îi reprezenta ilegal în instanţă, iar apoi încasa sume enorme din despăgubirile care le reveneau victimelor, în urma unor decizii definitive şi irevocabile. Anchetatorii au date că în unele cazuri acesta a încasat până la 70% din valoarea despăgubirilor, doar într-un caz fiind vorba de aproape 100.000 de euro care ar fi ajuns în buzunarul inculpatului. Un alt capăt de acuzare este legat de facturi şi chitanţe false depuse la dosarele cauzelor, care atestau în mod fals faptul că acesta ar fi încasat sume între 1.500 şi 5.000 de lei de la victime, cu titlu de onorariu de avocat. Ulterior, acesta urmărea să determine instanţa de judecată la acordarea unor cheltuieli de judecată fictive, sume de bani care erau pretinse şi ulterior încasate de el, susţin anchetatorii.

Lista celor trimişi în judecată şi faptele imputate

Lista inculpaţilor trimişi în judecată o mai cuprinde pe Adriana Elisabeta Liliana Caisîn (este acuzată, printre altele, că în intervalul 2011 – 2013 a indus în eroare 60 persoane vătămate, cele mai multe succesoare ale unor victime ale accidentelor rutiere, în scopul obţinerii de foloase materiale, prezentându-se sub calitatea fictivă de avocat, eliberând împuterniciri avocaţiale fictive şi semnând contracte juridice, documente utilizate pentru a încasa sume de bani necuvenite), D. B. M. (în cazul ei au fost identificate 36 de persoane vătămate, cu un mod de operare ca cel amintit mai sus, şi 75 de acte de exercitare fără drept a profesiei de avocat), D. R. M. (13 persoane vătămate şi 57 de acte de exercitare fără drept a profesiei), Dumitru Dascălu (inducerea în eroare a 13 persoane vătămate, 122 de acte specifice profesiei de avocat, constând în contracte de asistenţă juridică  şi acte de reprezentare în faţa instanţelor de judecată), Dan Mircea Constantin Meslec (acuzat, printre altele, de 182 de acte materiale ale infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii, prin contracte de asistenţă juridică şi reprezentare în faţa organelor judiciare, şi de inducerea în eroare a unei părţi vătămate, sub pretextul unor prestaţii de natură avocaţională, prin care şi-ar fi însuşit suma de 21.205 lei).

În fine, un al nouălea nume pe lista inculpaţilor este cel al lui Traian Vasile Nistor, trimis în judecată pentru infracţiunea de „mărturie mincinoasă”. El este acuzat că, fiind audiat în calitate de martor, cu privire la ce cunoaşte despre înfiinţarea şi funcţionarea structurii UNBR Bota, a dat declaraţii mincinoase, în sensul că ar fi declarat în mod nereal că semnăturile de pe fiecare document, din dreptul numelui său, îi aparţin, ceea ce, susţin anchetatorii, este nereal.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a dispus instituirea măsurii asigurătorii pe bunurile mobile şi imobile identificate ale inculpaţilor, în vederea recuperării prejudiciilor. 

Până la o eventuală condamnare definitivă, toţi inculpaţii amintiţi mai sus se bucură de prezumţia de nevinovăţie.