Dezbateri în cadrul Campaniei „Dăruieşte. Ajută. Respectă”, ediţia a V-a, la Prefectura Suceava

Ziua internaţională de luptă împotriva violenţei asupra femeii a fost marcată ieri, pe 25 noiembrie, la Prefectura Suceava, prilej cu care a fost lansată a V-a ediţie a Campaniei DAR, adică „Dăruieşte. Ajută. Respectă” (,,16 zile de activism împotriva violenţei şi respectarea demnităţii”). Mottoul Campaniei DAR din acest an este: „Mai multă implicare, mai multă responsabilitate din partea noastră, a tuturor, poate duce la micşorarea acestui fenomen îngrijorător care afectează şi România într-o proporţie destul de mare”.

Evenimentul de la Prefectura Suceava a fost realizat în cadrul parteneriatului dintre Comisia Judeţeană pentru Egalitate de Şanse, Asociaţia SEVA („Şanse Egale. Valoare. Autoritate”), Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava şi Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Suceava. Vicepreşedintele Comisiei Judeţene de Egalitate de Şanse, Angela Zarojanu, consilier în cadrul Prefecturii Suceava şi preşedinta Asociaţiei SEVA, dar şi moderatoare a evenimentului, a precizat că „în fiecare an, în această zi, facem o analiză a ceea ce am făcut şi ce trebuie să mai facem pentru a preveni, pentru a proteja, pentru a pedepsi agresorii care mutilează vieţi omeneşti, care, până la urmă, aduc atingere demnităţii umane”. Angela Zarojanu a precizat că în acest an, pe 18 noiembrie, „Camera Deputaţilor din Parlamentul României a adoptat proiectul de lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei Împotriva Femeilor, ca urmare a adoptării Convenţiei de la Istanbul, din 2011. Acum proiectul este la Senat şi până pe data de 10 decembrie aşteptăm un răspuns pozitiv. Acest lucru creează noi premise în lupta pentru prevenirea, combaterea violenţei domestice, pentru că se spune foarte clar că trebuie acţionat în mod concis, în trei direcţii principale: prevenire, protejarea victimelor şi trimiterea în judecată a persoanelor vinovate”.

Preşedinta Asociaţiei SEVA a mai adăugat că până la lege şi aplicarea ei este, totuşi, o cale lungă. „Actul prevede şi o monitorizare a autorităţilor locale, a modului cum rezolvă şi se implică în această problemă. Trebuie să vorbim de schimbarea mentalităţii, despre protecţie, dar şi de acele grupuri de sprijin care, din păcate, nu există, pentru protejarea victimelor, şi despre consilierea juridică şi psihologică a victimelor: cine, cum şi când se face aceasta?”

„Există o preocupare permanentă a comunităţii sucevene de a lupta cu violenţa”

Prefectul judeţului Suceava, Constantin Harasim, a spus la rândul său că îşi doreşte ca instituţia pe care o reprezintă, „oamenii care lucrează aici să conştientizeze şi să-şi aducă aportul, alături de alte instituţii, la aceste acţiuni, la aceste programe, cu scopul de a detensiona, a reduce aceste întâmplări nefericite, acte de violenţă, care se produc asupra femeilor. Se poate vorbi de violenţa în familie, dar şi de violenţa în societate, în spaţii publice, toate aceste acte fiind de condamnat. Aceste acte de violenţă se petrec cu preponderenţă în ţări care nu şi-au găsit un echilibru. La noi, printre factorii care duc la acte de violenţă se numără şi lipsurile materiale, dar şi o lipsă de educaţie”.

Sociologul Ileana Iacob, inspector principal de poliţie, a prezentat tema „Violenţa intrafamilială, tendinţe în manifestări la nivelul judeţului Suceava”, precizând: „Faptul că suntem aici înseamnă că există o preocupare permanentă a comunităţii sucevene de a lupta cu violenţa, în general, cu violenţa orientată asupra femeii, şi, de ce nu, cu violenţa orientată asupra copiilor”. Ileana Iacob a explicat şi faptul că toate caracteristicile de personalitate au un rol deosebit de important în comiterea actelor de mare violentă, comportamentul agresiv fiind de multe ori rezultatul unor frustrări individuale manifestate de anumiţi indivizi. „Mai mult de o treime din infracţiunile de mare violenţă au la bază lipsa de control emoţional şi comportamental al autorilor care cedează unor impulsuri de moment sau unor stări explozive (aşa-numitele conflicte spontane). Consumul de alcool reprezintă un puternic factor criminogen implicat în fapta infracţională (80% din faptele cu violenţă analizate au fost comise pe fondul consumului de alcool). În cazul autorului, consumul de alcool potenţează lipsa de control prin dezinhibare şi exacerbarea agresivităţii. În cazul victimei, consumul de alcool potenţează lipsa de control prin incapacitatea de a analiza adecvat situaţia şi de a o rezolva”, a declarat Iacob, completând că „actul infracţional nu este rezultatul exclusiv al consumului de alcool, ci mai degrabă al interacţiunii mai multor factori: sociali, psihologici, economici, educaţionali şi situaţionali”.

„Exploatarea sexuală rămâne una dintre cele mai răspândite forme de exploatare în rândul victimelor traficului de persoane”

Subcomisarul de poliţie Liliana Orza, coordonatorul Centrului Regional Împotriva Traficului de Persoane Suceava, a vorbit despre „Manifestări ale violenţei împotriva femeilor în traficul de persoane”. Din analizele realizate de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) pe victimele identificate în perioada 2010-2014, prezentate de Liliana Orza, se constată menţinerea tendinţei descendente înregistrate în ultimii ani cu privire la numărul victimelor traficului de persoane identificate. Astfel, în anul 2014 au fost identificate 757 de victime, cu 139 mai puţine decât anul anterior şi cu 397 mai puţine faţă de 2010. Statisticile arată că în 2014, din totalul de 467 de victime adulte, 283 au fost femei (61%),comparativ cu anul anterior, când numărul femeilor identificate era aproximativ egal cu cel al bărbaţilor.

“De asemenea, cea mai vulnerabilă categorie de vârstă continuă să fie cea situată între 18 şi 25 de ani (279 de victime). Cu toate acestea, un număr semnificativ de minori cu vârstele cuprinse între 14 şi 17 ani (251) ajung victime ale traficului de persoane şi minori”, a spus în prezentarea sa Liliana Orza, completând că „exploatarea sexuală rămâne una dintre cele mai răspândite forme de exploatare în rândul victimelor traficului de persoane, cu 66% din total, urmată de exploatarea prin muncă, cu 25%. Au fost înregistrate victime exploatate prin obligarea la cerşetorie sau prin obligarea la comiterea de furturi, însă ponderea acestora a fost de doar 7%”.

Concluzia tuturor participanţilor la dezbaterile Campaniei „Dăruieşte. Ajută. Respectă” a fost că informarea populaţiei cu privire la conştientizarea riscurilor privind traficul de persoane are un rol important în prevenirea acestui fenomen.