Clădirea Centrului Cultural Bucovina va găzdui săptămâna viitoare prima reprezentaţie artistică ce se va juca pe scena Teatrului Municipal „Matei Vişniec”, recent înfiinţat de municipalitatea suceveană.
„Primăria municipiului Suceava şi Teatrul Municipal <Matei Vişniec> Suceava vă invită la primul spectacol care se va juca pe scena teatrului sucevean, duminică, 29 noiembrie 2015, la ora 18.00”, a spus managerul noii instituţii artistice, Carmen Veronica Steiciuc.
Ca un omagiu adus dramaturgului bucovinean Matei Vişniec, care a acceptat ca teatrul nou înfiinţat la Suceava să-i poarte numele, primul spectacol va fi unul montat după piesa „Angajare de clovn”, care-i poartă semnătura, spectacol pus în scenă la Teatrul „George Ciprian” din Buzău, în regia lui Daniel Bucur, şi aflat în premieră la Suceava cu o distribuţie de excepţie: Ionel Mihăilescu, Magda Catone şi Paul Chiribuţă; asistent regie - Simona Hodoş; scenografie - Carmen Paiu şi Valeriu Mlădin; muzica - Adrian Fundescu.
Biletele se găsesc începând de sâmbătă, 21 noiembrie, la Casa de bilete a Teatrului Municipal „Matei Vişniec” Suceava, în clădirea cinematografului Modern, zilnic, de luni până vineri, între orele 15.00-20.00, iar sâmbătă şi duminică, între orele 9.00-21.00. Costul unui bilet este de 20 de lei pentru adulţi şi 10 lei pentru elevi, studenţi şi pensionari.
Evenimentul se desfăşoară, precum multe dintre evenimentele sucevene actuale, sub egida Suceava 2021, contribuind alături de acestea la diversificarea vieţii culturale sucevene şi la susţinerea candidaturii oraşului Suceava, împreună cu Bucovina, în competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
Pe scurt, povestea pe care iubitorii de cultură o vor urmări, pusă în scenă, este următoarea: trei clovni, parteneri din tinereţe, se regăsesc într-o sală de aşteptare pentru o audiţie. Sunt bătrâni, depăşiţi şi în aşteptarea disperată a cuiva care să-i angajeze. După bucuria revederii, intervine angoasa competiţiei. Nicollo, Filippo şi Peppino se luptă pentru o slujbă incertă. Fiecare, convins de talentul său artistic, încearcă să se impună în faţa celorlalţi. Toate armele sunt folosite de cei trei clovni la pensie: intimidarea, ipocrizia, trădarea, răutatea, batjocura, violenţa. Ei sunt, pe rând, victime sau atacatori într-o lume absurdă, fără ieşire, cu accente beckettiene: absurditatea situaţiei, dar şi a limbajului naşte situaţii comice, în înlănţuiri nesfârşite.
Se refugiază în amintiri pentru a uita de angoasa situaţiei actuale, retrăind numere de clovnerie executate împreună cu succes. Încearcă astfel să scape de realitatea crudă: acum nimeni nu are nevoie de ei. Prietenia ce-i leagă nu reuşeşte să estompeze setea de a fi recunoscut drept cel mai bun.
Clovnul este o fiinţă profund metafizică, o fiinţă cu picioarele pe pământ şi capul în nori, care este preocupată de ziua de mâine, de hrana şi adăpostul lui, dar care în acelaşi timp, prin eforturile sale artistice naive, derizorii şi fără ţintă, devine un arhetip al condiţiei umane.