Mafia din domeniul jocurilor de noroc, protejată chiar de cei care trebuiau s-o combată

Mafia din domeniul jocurilor de noroc din mai multe judeţe ale Moldovei, printre care şi Suceava, a  primit o grea lovitură după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, au declanşat o amplă acţiune de combatere a acestui fenomen.

Sâmbătă dimineaţă, sute de poliţişti şi jandarmi au descins în 71 de locaţii, vizate fiind şi sediul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc – Serviciul Teritorial Nord-Est Suceava, amplasat în municipiul Suceava, şi sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani – din municipiul Botoşani. Acţiunea s-a soldat cu aducerea la audieri a aproximativ 200 de persoane, suspecţi şi martori. La finalul audierilor maraton care s-au finalizat abia duminică dimineaţă, trei persoane au primit ordonanţe de reţinere pentru o perioadă de 24 de ore, iar aseară urmau să fie duse la instanţă cu propunerea de arestare preventivă.

Capul acestei adevărate reţele este Ioan Teodorescu, funcţionar cu atribuţii de control în cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc - Serviciul Teritorial Nord-Est Suceava. Acesta este acuzat că a săvârşit un şir întreg de infracţiuni, respectiv 11 fapte de luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, două fapte de folosire în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, omisiunea sesizării, favorizarea făptuitorului, respectiv instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

După gratii au ajuns şi administratorii a două societăţi comerciale din judeţul Botoşani, ambii în strânsă legătură cu inspectorul de al cărui sprijin au beneficiat o perioadă îndelungată.

Costel Calistru este acuzat de comiterea infracţiunilor de dare de mită, în formă continuată (2 infracţiuni), cumpărare de influenţă, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, respectiv instigare la dare de mită.

Pentru cel de-al doilea om de afaceri reţinut, Ştefan Viorel Dănuţă, acuzaţiile sunt: dare de mită (2 infracţiuni) şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură private.

Alte cinci persoane, printre care şi un poliţist, sub control judiciar

În afara celor trei persoane reţinute şi pentru care procurorii DNA Suceava au solicitat emiterea unor mandate de arestare, s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar faţă de alţi cinci suspecţi pentru o perioadă de 60 de zile. Ionuţ Stărică, subcomisar în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani – Serviciul de Investigaţii Criminale, este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în formă continuată.

Costică Ţîncu, administrator al unei societăţi comerciale, este acuzat de săvârşirea infracţiunii de dare de mită, iar Silviu Spiridon, administrator al unei alte firme, este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, în formă continuată.

Procurorii DNA au început urmărirea penală şi faţă de Dragoş Constantin Pânzariu Budeanu pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Cea de-a cincea persoană plasată sub control judiciar este Claudiu Bălăucă, pentru acuzaţiile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la dare de mită.

Un dosar deschis la începutul acestui an

Pe 6 ianuarie 2015, DNA Suceava s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în perioada 2014-2015, funcţionari publici din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc - Serviciul Teritorial Nord-Est desfăşoară activităţi ilicite pe teritoriul judeţelor Botoşani, Suceava, Iaşi şi Neamţ, cu prilejul exercitării atribuţiilor de serviciu, în scopul sprijinirii şi protejării unor societăţi comerciale care au ca obiect „activităţi de jocuri de noroc şi pariuri” deţinute de importanţi oameni de afaceri din Botoşani, cu puncte de lucru în judeţele menţionate mai sus, în sensul favorizării acestora în timpul controalelor astfel încât să nu fie sancţionaţi potrivit legislaţiei în vigoare. Din actul de sesizare mai rezultă că societăţile în cauză, prin administratorii lor, au pus la punct un mecanismul de fraudare a bugetului de stat prin folosirea unor echipamente de tip „slot-machine" fără licenţă şi autorizaţie de exploatare, rezultând din primele investigaţii aproximativ 404 puncte de lucru în cadrul cărora funcţionează în ilegalitate aproximativ 2.000 de aparate.

În vederea ascunderii originii ilicite a fondurilor rezultate a fost creată aparenţa legalităţii prin folosirea de aparate donate care au seriile de identificare şi softurile unor aparate licenţiate (aproximativ 60% din aparatele care funcţionează în mod ilegal fiind donate).

Activităţile ilicite desfăşurate de oamenii de afaceri s-au derulat atât în locaţiile declarate şi aflate în evidenţa Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, cât şi în localuri de alimentaţie publică nedeclarate, preponderent în mediul rural.

Şpaga inspectorului Teodorescu, între 100 de lei şi 3.000 de euro

Principalul exponent al acestei reţele de tip mafiot era Ioan Teodorescu, care în calitate de funcţionar cu atribuţii de control în cadrul Oficiului Naţional de Jocuri - Serviciul Teritorial Nord-Est Suceava, a pretins şi primit de la inculpaţi, oameni de afaceri, şi de la alte persoane, sume de bani cuprinse între 100 de lei şi 3.000 de euro, în legătură cu neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în contextul unor controale efectuate de funcţionar, referitoare la constatarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor impuse de legislaţia în domeniul jocurilor de noroc. De multe ori, banii au fost pretinşi şi primiţi sub forma unor împrumuturi pe care inculpatul nu le-a mai restituit ulterior.

„În acelaşi context, la data de 28 iulie 2014, inculpatul Teodorescu Ioan a pretins şi primit de la inculpatul Calistru Costel mai multe sume de bani susţinând că are influenţă asupra unui coleg de-al său şi că-l va determina pe acesta să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu ori să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, în scopul acoperirii neregulilor constatate cu ocazia unui controlul la firma omului de afaceri şi implicit a evitării aplicării de sancţiuni potrivit legislaţiei în domeniu.

La data de 25 iunie 2014, inculpatul Teodorescu Ioan, în aceeaşi calitate, i-a furnizat inculpatului Calistru Costel informaţii ce nu sunt destinate publicităţii de care a luat cunoştinţă prin prisma atribuţiilor de serviciu, în cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc - Serviciul Teritorial Nord-Est Suceava, în scopul obţinerii pentru acesta din urmă de foloase necuvenite, constând în evitarea aplicării unor amenzi contravenţionale sau sancţiuni mai severe. Informaţiile respective i-au fost transmise omului de afaceri prin intermediul inculpatului Budeanu Pânzariu Dragoş Constantin, finul omului de afaceri. Concret, funcţionarul l-a anunţat pe inculpatul Calistru Costel cu privire la controalele care urmau să aibă loc pe raza judeţului Botoşani, pe linia jocurilor de noroc, în scopul asigurării protecţiei acestuia şi a evitării unor sancţiuni. În urma atenţionărilor primite de la funcţionarul public, omul de afaceri şi-a închis locaţiile unde deţinea aparate tip slot-machine fără licenţă sau fără autorizaţie de exploatare, evitând astfel ca, la efectuarea controlului, să fie depistate nereguli şi aplicate sancţiuni potrivit legislaţiei în domeniu”, se arată într-un comunicat al DNA.

Prin intermediul aceluiaşi Costel Calistru, inspectorul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc - Serviciul Teritorial Nord-Est Suceava a transmis aceleaşi informaţii şi altui administrator care deţinea aparate de jocuri de noroc, respectiv Costică Ţîncu. „Ulterior, urmare a unui control, inculpatul Calistru Costel i-a sugerat acestuia din urmă că ar fi bine să-i dea o sumă de bani inculpatului Teodorescu Ioan, în schimbul neaplicării sancţiunilor contravenţionale care s-ar fi impus ca urmare a constatării neregulilor depistate, sugestie pe care inculpatul Ţîncu Costică şi-a însuşit-o, dându-i o sumă de bani funcţionarului public în contextul menţionat. În cursul lunii octombrie 2014, inculpatul Teodorescu Ioan, în aceeaşi calitate, l-a consiliat pe inculpatul Calistru Costel cu privire la ceea ce trebuie să întreprindă pentru a evita aplicarea unei amenzi contravenţionale prevăzută de legislaţia în domeniul jocurilor de noroc. Consilierea acordată de funcţionar omului de afaceri a avut loc în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu scopul de a acoperi săvârşirea unei contravenţii constând în omisiunea anunţării Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, în termen de 5 zile, cu privire la achiziţionarea a cinci (5) aparate tip slot-machine noi.

Această conduită a funcţionarului public a avut ca urmare vătămarea intereselor legale ale ONJN şi prejudicierea bugetului de stat cu suma de bani prevăzută cu titlu de amendă şi a condus la obţinerea unor foloase necuvenite pentru administratorul Calistru Costel, prin neaplicarea amenzii şi a măsurii confiscării aparatelor nedeclarate”, se mai menţionează în comunicatul DNA.

Alţi administratori de societăţi comerciale, aceleaşi metode ilicite

Pentru Ioan Teodorescu devenise deja o practică să-i ajute pe administratorii de societăţi comerciale să încalce legea pe care tocmai el era plătit pentru a o pune în aplicare.

„La data de 25 iunie 2014, inculpatul Teodorescu Ioan, cu ocazia unui control efectuat la una din locaţiile deţinute de inculpatul Dănuţă Ştefan Viorel, unde erau exploatate aparate de joc tip slot-machine, deşi a constatat săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală a omis sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală, aducând, astfel, atingere înfăptuirii actului de justiţie. De asemenea, cu aceeaşi ocazie, l-a învăţat pe inculpatul Dănuţă Ştefan Viorel să încheie în fals, cu proprietarul barului unde au fost constatate neregulile, un contract de închiriere antedatat, astfel încât neregulile constatate să nu mai fie de natură penală ci contravenţională, ajutor care a avut drept rezultat împiedicarea cercetărilor într-o cauză penală. Acest lucru s-a şi întâmplat ulterior, inculpaţii Teodorescu Ioan şi Dănuţă Ştefan Viorel determinându-l pe inculpatul Bălăucă Claudiu, în calitate de reprezentant al firmei respective, să încheie documentul, în condiţiile menţionate mai sus.

Pentru acest <ajutor> inculpatul Dănuţă Ştefan Viorel, prin intermediul inculpatului Bălăucă Claudiu, i-a remis funcţionarului public suma de 1.000 lei”, sunt concluziile procurorilor anticorupţie.

Intră în scenă poliţistul

În schemă intră şi un poliţist. În perioada iunie-decembrie 2014, Ionuţ Stărică, în calitate de subcomisar în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Botoşani – Serviciul de Investigaţii Criminale, a pretins şi primit de la Ştefan Viorel Dănuţă foloase materiale ce nu i se cuvin, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu, respectiv: reducerea comisionului pentru personalul unui restaurant administrat de omul de afaceri, de la 900 de lei la 450 de lei, cu prilejul organizării unui eveniment privat în ziua de 14 iunie 2014, precum şi sume de bani plătite disimulate ofiţerului de poliţie prin intermediul unei rude, avocat, cu titlu de onorariu, în baza unui contract formal de colaborare încheiat în anul 2014.

„Urmare a cointeresării financiare, inculpatul Stărică Ionuţ, prin mijloace specifice funcţiei pe care o deţinea, s-a implicat activ şi în afara cadrului deontologic şi procedural în obţinerea unor ordine de restricţie împotriva unui personaj din lumea interlopă, care provoca daune materiale în localurile deţinute de omul de afaceri pe raza municipiului Botoşani, şi în soluţionarea favorabilă a unor dosare penale în care administratorul a figurat ca parte”, se arată în comunicatul DNA.

Pentru a documenta acest dosar, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă.