Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, i-a avertizat pe primarii suceveni care nu îşi vor plăti contribuţiile proprii la proiectul Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor că localităţile pe care le conduc nu vor duce gunoaiele la noile gropi ecologice construite. În această situaţie ar putea fi câteva zeci de primării din judeţ. Cătălin Nechifor a spus în cadrul unei conferinţe de presă că „din păcate există o stare mai neplăcută”, având în vedere că după trei ani de discuţii cu primarii suceveni, o mare parte dintre aceştia nu au înţeles că trebuie să plătească sumele reprezentând cofinanţarea proprie pentru acest proiect. Nechifor a dat ca exemplu primăriile Suceava, cu datorii de 20 de miliarde de lei vechi, Fălticeni, care mai are de plătit 2,7 miliarde de lei vechi, Rădăuţi - 7 miliarde de lei vechi, Vatra Dornei - 4 miliarde de lei vechi, Gura Humorului - 6,7 miliarde de lei vechi şi Siret - 4 miliarde de lei vechi. „Din primii pe care i-am citit au mai plătit câte ceva. Municipiul Câmpulung Moldovenesc a plătit chiar tot. În schimb Gura Humorului şi Siretul nu au plătit vreun leu vreodată. Şi lista continuă cu multe alte localităţi. Chiar nu ştiu ce să mai fac”, a spus Cătălin Nechifor. El a spus că de săptămâna viitoare, Consiliul Judeţean va demara procedurile în instanţă pentru recuperarea banilor de la primăriile care înregistrează restanţe, însă a subliniat că nu crede că acest lucru va fi suficient pentru ca primarii să înţeleagă faptul că acest proiect SMID este al lor.
„Azi vreau să spun foarte ferm că acei primari care nu plătesc integral contribuţia în acest an nu vor duce gunoiul la groapă. Vor rămâne cu gunoiul în municipiu, oraş sau comună. E treaba lor ce o să facă”, a subliniat şeful administraţiei judeţene. El a spus că primarii au avut la dispoziţie cinci ani pentru a-şi achita contribuţia pentru realizarea proiectului SMID.
„Spre exemplu oraşul Gura Humorului, cu cele 6,7 miliarde de lei vechi. Dacă ar fi plătit în fiecare an, aveau o sumă anuală de circa un miliard de lei vechi pe an, adică aproximativ 30.000 de euro. Nu cred că era vreo tragedie dacă an după an dădeau banii aceştia”, a arătat Cătălin Nechifor.
El a adăugat că intenţionează să demareze o campanie publică de informare a populaţiei în localităţile care nu şi-au plătit contribuţiile la proiectul de gestionare a deşeurilor, pentru ca oamenii să ştie cine blochează acest proiect. „Asta pentru ca ulterior să nu fie discuţii despre corecţii financiare sau despre alte repercusiuni. Pentru că eu nu pot să-mi asum ceea ce alţii şi-au asumat legal. Noi ne-am făcut treaba, am construit şi dezvoltat sistemul şi este aproape gata. Am încercat cu binişorul, cu rugăminţi, cu nuieluşa, dar nu s-a înţeles. Acum foarte serios spun, cine nu plăteşte nu duce gunoiul la groapă şi îl vor duce undeva, la Dâmboviţa sau la export undeva. Chiar nu mai putem tolera”, i-a atenţionat Nechifor pe primari.
Proiectul SMID presupune, printre altele, construcţia a două noi depozite de deşeuri la Moara şi Pojorâta, primele celule cu o capacitate de 1,38 de milioane de tone, respectiv 0,39 de milioane de tone; închiderea şi reabilitarea a şapte depozite de deşeuri neconforme - la Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Fălticeni, Siret, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc; construcţia a trei staţii de transfer la Rădăuţi (capacitate de 40.575 t/an), Fălticeni (27.544 t/an) şi Câmpulung Moldovenesc (11.197 t/an) şi modernizarea a două staţii de transfer existente la Gura Humorului (16.691 t/an) şi Vatra Dornei (11.787 t/an).
