Un cunoscut avocat sucevean consideră că potrivit Noului Cod de Procedură Penală drepturile persoanelor care fac obiectul unor dosare este încălcat flagrant. Vasile Tudor a depus o excepţie de neconstituţionalitate, iar dacă aceasta va fi admisă de judecătorii de la Curtea Constituţională un întreg sistem judiciar care funcţionează în prezent se va prăbuşi şi va trebui regândit.
Cererea de neconstituţionalitate a fost depusă în dosarul care-l priveşte pe Săvel Botezatu, primarul suspendat al comunei Udeşti, dar în caz de admisibilitate îşi va extinde efectele pentru toate dosarele instrumentate de procurori.
Sesizarea vizează modul de derulare al anchetelor „in rem”, adică împotriva faptelor şi nu a persoanelor.
Avocatul Vasile Tudor consideră că în actualele condiţii, principiul „egalităţii armelor” nu există. În acest sens, avocatul a adus mai multe hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care arată că „principiul egalităţii armelor se aplică tuturor fazelor procedurii şi mai ales fazei instrucţiei”.
Vasile Tudor: „Dreptul la apărare este suprimat”
Vasile Tudor a arătat că în cursul urmăririi penale, conform articolului 92, aliniat 1 Cod Procedură Penală, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţiile prevăzute de lege.
„În practică, un asemenea drept este suprimat de puterea de interpretare acordată procurorului care administrează întregul probatoriu al acuzării numai în baza unei ordonanţe de începere a urmăririi penale <in rem>. Această modalitate de aplicare a dispoziţiilor articolului 305 Cod Procedură Penală este incompatibilă principiului supremaţiei Legii Fundamentale şi al preeminenţei dreptului. Totodată, se încalcă şi principiul legalităţii şi imparţialităţii care guvernează activitatea procurorilor, conform articolului 132 din Constituţie”, a precizat avocatul Tudor.
Potrivit acestuia, în condiţiile date, dreptul la apărare rămâne doar un drept formal, lipsit de conţinut. Vasile Tudor spune că probele se administrează în defavoarea suspectului, iar modalitatea arbitrară de aplicare a legii penale face posibil totul sub pretextul unei urmăriri „in rem”.
„Cum urmărirea penală <in rem> face parte din cursul procesului penal, rezultă că administrarea probelor prin această procedură faţă de o anumită persoană care a săvârşit fapta penală este esenţial nelegală, abuzivă şi contrară normelor constituţionale şi convenţionale. Urmărirea penală <in rem> este compatibilă cu normele constituţionale numai dacă se efectuează până în momentul identificării persoanei care a săvârşit fapta. Din acest moment, organul de urmărire penală are obligaţia de a dispune urmărirea penală <in personam>”, a concluzionat avocatul Vasile Tudor.