Un sucevean, profesor la Facultatea de Medicină din California, printre cei mai buni cercetători din lume în domeniul nutriţiei umane

Un sucevean care predă la Facultatea de Medicină din sudul Californiei este unul dintre cei mai apreciaţi şi întrebaţi cercetători în domeniul nutriţiei. Pentru că a dorit să se implice şi în viaţa comunităţii din sânul căreia a plecat, profesorul universitar doctor Mihai Covaşă colaborează de 5 ani şi cu Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava, departamentul institutului de sănătate.

Nu şi-a închipuit niciodată că va ajunge la acest nivel, dar munca depusă, plus şansa care i s-a ivit la un moment dat l-au dus acum printre numele consacrate în ceea ce priveşte problemele de nutriţie.

A fost director la institutul de cercetare din Franţa, în domeniul nutriţiei umane, cel mai important din Europa în domeniu

Mihai Covaşă a terminat liceul în Rădăuţi, la Agricol, iar apoi a urmat cursurile superioare la Iaşi. După absolvire, în 1981, a lucrat în Suceava, la Avicola, apoi la Direcţia Agricolă. Şansa a fost de partea sa în clipa în care a mers la un studiu de master în Anglia, acolo unde a studiat fiziologie şi nutriţie la Universitatea din Leeds, loc unde şi-a luat şi masteratul.

„După ce am absolvit doctoratul în 1994, în Anglia, am plecat pentru o scurtă perioadă în Canada, unde am lucrat ca şi consultant în nutriţie la companii particulare. Cercetarea mea se ocupă cu semnalele care sunt la nivelul tubului digestiv, care dictează cât consumăm şi ce duce la obezitate, supraponderalitate”, a precizat Mihai Covaşă.

Şi-a continuat apoi munca de cercetare la Universitatea din Washington, unde a stat 2 ani pentru studiile postdoctorale, apoi ca şi cadru didactic încă 4 ani. Ulterior, a plecat la universitatea din statul Pennsylvania, care este una dintre cele mai mari universităţi din Statele Unite, cu circa 100.000 de studenţi. Aici a stat 7 ani de zile şi a predat cursuri de nutriţie atât la studii de licenţă, cât şi la master.

„Pentru că mi-au plăcut întotdeauna progresul şi provocarea am acceptat după un an de negocieri o ofertă venită de la institutul de cercetare din Franţa, în domeniul nutriţiei umane. Este cel mai mare institut pe acest domeniu din Europa şi al doilea din lume. Este foarte renumit în Paris şi are centre de cercetare peste tot în Franţa. Motivul a fost acela de a pune bazele unui grup de fiziologie umană care să interacţioneze cu microbiologia. Şi cercetarea era provocatoare, studiile de floră microbiană intestinală deja au ajuns într-un stadiu interesant şi de aceea scopul meu a fost să pun bazele unui grup de cercetare pe fiziologie, care să interacţioneze cu microbiologia. M-am mutat în Franţa, în acea funcţie de director de cercetare, cu laboratoarele respective, cu oamenii respectivi, cu cercetători şi am început cu programul de cercetare care continuă şi acum”, a mai spus profesorul universitar doctor Mihai Covaşă.

„Trăim să mâncăm şi murim din cauza mâncării”

Profesorul universitar doctor Mihai Covaşă spune că activitatea sa de cercetare se axează pe domeniul fiziologic şi al nutriţiei. „În această privinţă sunt foarte multe diferenţe şi diferenţele sunt nu doar din punct de vedere ştiinţific, ci şi de cultura fiecărui popor. Trăim o viaţă pentru a consuma, deci trăim să mâncăm şi murim din cauza mâncării. De aceea trebuie să ducem în primul rând o muncă de educaţie a oamenilor ca să înţeleagă ce înseamnă nutriţie şi la ce este important şi la ce le ajută”, a arătat cercetătorul originar din judeţul Suceava.

Potrivit acestuia, nutriţia este unul dintre subiectele care conţin cele mai mari mituri, care sunt întreţinute de ceea ce se vorbeşte la radio, la televizor, în ziare.

„Un astfel de mit este acela că nu trebuie să amesteci cartofii şi carnea, trebuie să mănânci nu ştiu ce înainte şi foarte multe dintre lucrurile care se aud în public nu au o bază ştiinţifică. Sunt perpetuate din gură în gură şi oamenii cred că este important pentru sănătatea lor. Deci este încă multă muncă de educaţie. Există diferenţe la numărul de recomandări care ţin de cultura oamenilor, de istorie şi aşa mai departe. Fiecare cultură are modul ei de a pregăti mâncarea, de a consuma alimentele din punct de vedere al calităţii. Nu există diferenţe între ţări pentru că organismul trebuie să asigure aportul necesar de nutriţie. Dacă vorbim din punct de vedere al obezităţii, lucruri care mă interesează pe mine, atunci valoarea calorică este diferită. Există necesitatea să mâncăm ceva sănătos, dar nu ştiu dacă reuşim practic. Aceasta este problema obezităţii, nu un mod de a trata, pentru că să pierzi din greutate este uşor, restricţionezi caloriile după un program, scazi în greutate. Un calcul al caloriilor la toate meniurile este foarte util pentru ca oamenii să vadă câte calorii are, de exemplu, şniţelul pe care l-au comandat şi cât la sută provine din grăsime şi apoi dacă văd acea valoare, la următoarea comandă vor şti să fie mai atenţi”, a mărturisit profesorul universitar doctor Mihai Covaşă.

Activitatea fizică este ineficientă pentru a combate obezitatea

Suceveanul care a făcut carieră peste Ocean este de părere că nu trebuie generalizat că mâncarea din supermaketuri este nocivă, dar consideră că securitatea alimentară trebuie stabilită la anumite standarde şi apoi trebuie urmărit ca aceasta să fie respectată.

„Că se fac abuzuri este alt aspect, dar ştim că produsele naturale oferă mult mai multe avantaje din punct de vedere al sănătăţii, pentru că nu se alterează. De exemplu, laptele care se cumpără la supermarketuri se găseşte în cartoane pentru că vitaminele care se găsesc în lapte sunt sensibile la razele ultraviolete sau la căldură şi aşa mai departe. Deci procesul de industrializare modifică foarte mult, nu numai datorită faptului că există ceva nociv, dar distruge calitatea originală a produsului: vitamine, minerale. În plus, există o mulţime de lucruri, pesticidele de exemplu sau insecticidele care se folosesc şi sunt toxice şi, chiar dacă acele cantităţi folosite sunt sub cele maxim admise, efectele cancerigene sunt cumulative”, a arătat Mihai Covaşă.

Cercetătorul sucevean a mai distrus un alt mit, cel potrivit căruia activitatea fizică ar fi esenţială pentru a combate obezitatea.

„Pentru a combate obezitatea, activitatea fizică este ineficientă, cu excepţia cazului când este asociată cu un deficit caloric. Trebuie să îţi menţii balanţa, o ecuaţie foarte simplă, balanţa calorică. Ori reduci ceea ce consumi ca să reduci caloriile sau creşti consumul de energie. Consumul de energie îl creşti prin sporirea activităţilor. Pentru a combate obezitatea, activitatea fizică nu ajută decât dacă îţi reduci caloriile, însă, repet, asta nu înseamnă ca oamenii să nu facă exerciţii fizice. Este foarte important pentru sănătate, are un efect pozitiv asupra organismului”, a mai opinat profesorul universitar doctor Mihai Covaşă.

Copiii, cei mai expuşi

Într-o lume în permanentă mişcare şi într-o viteză tot mai mare, oamenii au început tot mai des să meargă la restaurant pentru a mânca. Ori, acest lucru nu este neapărat şi foarte sănătos.

„Fiecare ţară are standardele ei de protecţia consumatorului şi are nişte reguli foarte bine stabilite. Oamenii îşi pierd modul lor tradiţional de a găti acasă şi merg la restaurant, iar din acest motiv trebuie să fie nişte reguli foarte bine stabilite pentru a proteja oamenii. Riscul cel mai mare este la copii. Copiii nu ştiu să distingă sau să conştientizeze un efect nociv sau ce este bine sau rău. De aici şi faptul că ne confruntăm cu probleme foarte mari, obezitate la copii, plus diabet. Acum câţiva ani nici nu era vorba de diabet la copii, diabetul era la adulţi, dar acum lucrurile s-au schimbat”, a spus profesorul universitar doctor Mihai Covaşă.