Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Printr-o scrisoare deschisă adresată conducerii Primăriei Rădăuţi, Traian Andronachi, preşedintele partidului Uniunea pentru Rădăuţi, solicită ca drumurile din oraş să fie reparate cât mai rapid. Mai mult, Andronachi a cerut să i se comunice ce proceduri a demarat administraţia rădăuţeană pentru lucrările de reparare şi balastare a drumurilor din municipiu, atât pentru cele asfaltate, cât şi pentru cele pietruite.
„După o perioadă de veritabil haos al actului de conducere administrativ, repunerea în firesc a forurilor legislative şi executive ale municipiului înseamnă intrarea în normalitate. Reiterăm şi în această formă scrisoarea pe care am adresat-o Primăriei/ Consiliului Local Rădăuţi la data de 23 octombrie (cu o săptămână înaintea şedinţei de CL), prin care am solicitat noului Consiliu Local să înceapă lucrările de reparare a drumurilor, atât a celor asfaltate (prin plombări/lucrări de asfaltare), dar mai ales a celor pietruite (nemodernizate). La data aprobării bugetului pentru anul 2015, a fost alocată suma de 1.238.000 lei pentru aceste lucrări, la capitolul bugetar – <funcţionare>, însă, din motive binecunoscute (dizolvarea CL), lucrările nu au putut fi efectuate. În acest moment, situaţia drumurilor este mai gravă, adică dezastruoasă. Pe lângă această impresionantă sumă, rămasă neutilizată din cauza blocajului administrativ, mai este prevăzută suma de 2.700.000 de lei la capitolul bugetar – <dezvoltare>”, a arătat Traian Andronachi.
Preşedintele Uniunii pentru Rădăuţi este de părere că administraţia locală trebuie să treacă de urgenţă la un susţinut program de refacere a reţelei stradale, pentru ca miile de oameni din oraş să scape de acest adevărat coşmar.
„Despre catacombele, şanţurile, abatizele şi ambuscadele din carosabil pot oferi referinţe, pe lângă locuitori, vizitatori sau cei care se află în tranzit, sutele de părinţi care zilnic sunt nevoiţi să parcurgă veritabile şedinţe de instrucţie de front, ducându-şi şi aducându-şi copiii la şi de la unităţile de învăţământ (cu titlu de exemplu amintim: Școala Nr. 5 „Bogdan Vodă”, Școala Nr. 1 „Gheorghe Popadiuc” sau la Școala Nr. 2, iar acestea sunt doar cele mai flagrante şi strigătoare cazuri de unităţi şcolare situate în zona gropilor rădăuţene ce nu pot fi evitate), sau cei care merg spre serviciu/şcoală (pe străzi precum str. Frâncei, Andronic Motrescu, Dobrogeanu Gherea, Plevnei, Jalcău etc.). Pentru a nu repeta greşelile anilor trecuţi, reamintim noii conduceri faptul că sumele de bani din buget care nu sunt folosite se pierd, ele nu se reportează şi nu se regăsesc în viitorul buget”, a mai spus Traian Andronachi.
(29 oct 2015, 11:58:22
Ș-apăi am uitat să mă scobor la timp din microbuz, în stația care trebuie, fincă eram introbăgat pe sub scaune ca să-mi cat telefonul – care o căzut la hurducătura când microbuzu’ o dat în primul șanț antitanc, apoi să-mi mai caut bolintinul de identitate care l-am scăpat din mânuri când microbuzu’ o icnit din tăte tablele când s-o prăvălit în a doua lucrarea de artă militară de pe străzile Rădăuțiului și apoi să-mi caut cei doi dinți din față de HAUR, care mi-o căzut când microbuzu s-o priponit de-a binelea într-un gropalău mare cât craterul meterorului Tungusk.
Da’ norocu meu că s-o opintit microbuzu’ în crateru’ ceala, c-alminteri Io* nu opservam că trecusem de stanția de destinație și agiungeam draaqului pe la Marginea ca să cumpăr ceava oale de lut negru.
Buun!
Am făcut Io* o juma de oră de instrucție de front și instrucție tactică, printre obstacole, gropi, tranșee, sârmă ghimpată și puncte obligate de trecere, ** până am agiuns la Parchetul de pe lângă Lege. Ce-am fackut aclo îi numai treaba me, interesant în iconomia poveștii e că la ișâre din dugheana ceea scorojâtă, împuțâtă și dărăpănată ce are pretenția să se denumească PARCHET, ieream așa dus pe gânduri față de parșivenia nedisimulată pe care mi-o arătat-o Greuceanu-Sebastian, încât am impresia că grăiam sângur, dimpreună cu ilustrul și augustul meu alter-ego.
Pe cale de consecință, n-am fost atent când am dat cu vârful botinei din chiciorul drept într-o buză de groapă, tăioasă aidoma aisbergului de o transformat Taitanicul în submarim.
soundtrack: My heart will go on! – șî tot așa îngânam și eu cân' am văzut că mi s-o decupat talpa botinei de la vârf și până aproape de toc.