Printează articolul
Trimite e-mail
În şcoala viitorului nu-şi mai găsesc loc tabla neagră, praful de cretă şi buretele, ba chiar nici hărţile de carton sau manualele transmise din generaţie în generaţie. Ultimele tendinţe în ceea ce priveşte echipamentele din clase sunt tablele inteligente, hărţile interactive, tabletele, proiectoarele şi lecţiile pe CD-uri. Pentru şcolile sucevene acestea reprezintă doar un vis frumos, însă câteva unităţi încearcă să fie în pas cu ce se întâmplă în era tehnologiei.
La Şcoala Gimnazială „Grigore Ghica Voievod” Suceava, singura unitate de învăţământ din cartierul Iţcani, din această săptămână orele de curs sunt diferite, mult mai interesante pentru elevi şi o provocare şi pentru profesori. De câteva zile, două laboratoare ale şcolii au fost dotate cu 20 de laptopuri performante, două table digitale, proiectoare, multifuncţionale şi mobilier nou.
Tablele inteligente au stârnit repede interesul elevilor, mai ales că odată cu acestea caietele clasice au fost înlocuite cu tastatura laptopului.
Elevii clasei a V-a au participat ieri la prima lor lecţie de istorie în primul laborator inteligent al şcolii. Au învăţat despre Orientul Antic cu ajutorul hărţilor proiectate pe tablă şi pe laptop, urmând ca şcoala să achiziţioneze softuri educaţionale pentru disciplinele de învăţământ.
Profesoara de istorie Mihaela Irimia ne-a mărturisit că „este prima oră pe care o desfăşurăm într-un cadru atât de modern. Tabla interactivă ne ajută foarte mult pentru că istoria este un obiect pe care nu toţi elevii îl agreează în mod deosebit, iar în acest fel îi vedem pe elevi foarte implicaţi în studiul obiectului. Deocamdată folosim hărţile, dar putem utiliza materiale video, care le plac foarte mult, prezentări PowerPoint, care îi apropie pe elevi de un obiect care e destul de abstract pentru ei, la această vârstă”.
Elevii sunt încântaţi şi mărturisesc că şi-ar dori ca fiecare oră să arate aşa de acum încolo.
Patricia Isabela ne arată pe laptop Oceanul Indian, Munţii Himalaya şi Oceanul Pacific. Este prima oră când nu lucrează cu un atlas, eleva menţionând că „eu am mai lucrat pe laptop şi mă descurc foarte bine. Mi-ar plăcea să fie mereu aşa. Mi se pare mai uşor decât să scriem pe caiete”.
Colegul ei Marian Popescu recunoaşte că „îl mai fură şi internetul”, dar una peste alta ora de istorie a devenit, de ieri, „mult mai distractivă”.
Directoarea şcolii: „Elevii trebuie să înveţe să se descurce în societatea zilei de mâine”
Directoarea şcolii din Iţcani, prof. Marlena Moscal, este de părere că aceste gadgeturi vor câştiga tot mai mult teren în şcolile din judeţ, reprezentând următorul pas în învăţământ.
„Dotarea este foarte, foarte substanţială şi cred că orice şcoală ar fi bucuroasă de astfel de materiale didactice şi instrumente – câte 20 de laptopuri, două table interactive, două multifuncţionale, două video proiectoare şi mobilier pentru dotarea acestor centre. Sunt echipamente în primul rând pentru elevi. Ei sunt înaintea vremurilor noastre, iar dacă nu le poţi oferi o tehnică în pas cu timpurile acestea cred că nu se poate face educaţie de calitate. Trebuie să îi înveţi să se descurce în societatea zilei de mâine”, a precizat aceasta.
Moscal a mai menţionat că cele două cabinete au fost dotate prin intermediul proiectului POSDRU - „Incluziune şi coeziune socială prin metode alternative de educaţie”.
„Mă bucur că am avut această oportunitate ca elevii să poată utiliza aceste calculatoare performante. Ne dorim ca la toate materiile să folosim aceste echipamente. Nu cred că în ziua de azi cineva mai poate să spună că învaţă fără un calculator la îndemână. Elevii îşi dezvoltă şi competenţele de comunicare, nu sunt doar simpli spectatori la tablă. Fiind ceva nou, îşi doresc să iasă la tablă, să scrie, să deseneze”, a mai completat Marlena Moscal.
Primul proiect accesat a adus şcolii un calculator
Proiectul POSDRU prin care s-au făcut aceste dotări a fost accesat şi de Şcoala Gimnazială Şcheia, care a primit aceleaşi echipamente.
Marlena Moscal încurajează şcolile să scrie proiecte pentru a se putea dezvolta şi pe cont propriu.
„Am început destul de modest. Prin primul proiect am obţinut un calculator. În următorul proiect, cu Salvaţi Copiii, am obţinut cinci calculatoare şi mobilier pentru o sală de clasă. Încet, încet ne dezvoltăm şi avem idei şi pentru proiecte viitoare. Am găsit resurse umane de a scrie şi de a dezvolta aceste proiecte. Primăria municipiului şi Consiliul Local Suceava ne-au ajutat foarte, foarte mult, dar încercăm să ne dezvoltăm şi singuri”, a conchis managerul şcolar.
