Printează articolul
Trimite e-mail
Un lot de varză experimental cultivat de Vasile Mătrăşoaia în ferma sa din apropiere de Dumbrăveni a stârnit admiraţia cercetătorilor de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Bacău. Silvica Ambăruş, cercetător gradul I, membru asociat al Academiei Române, a dorit să-i mulţumească public lui Vasile Mătrăşoaia pentru că a cultivat acest lot experimental, soiul de varză Silviana fiind rodul a 11 ani de muncă de cercetare a unei întregi echipe de specialişti.
„Mi-a plăcut şi sunt încântată de ceea ce am văzut aici, mai ales în condiţiile secetei de anul acesta şi a faptului că nu a avut posibilităţi de irigare, iar varza este o specie foarte iubitoare de apă. Chiar şi aşa s-a dezvoltat aproape de normalul speciei şi vreau să-l felicit pe domnul Mătrăşoaia pentru că ne este de real folos”, a spus Silvica Ambăruş.
Soiul de varză a fost creat la cererea pieţei, a oamenilor care doreau să pună varză la murat. Cererea era pentru o varză cu frunză fină, de 1,8-2,5 kg în locul celei de 3-4 kg, pentru a putea fi pusă la murat întreagă.
Vasile Mătrăşoaia: „Nu prea dă randament la vânzare pentru că e uşoară, dar eu nu o fac pentru profit”
Pentru că-i place să fie mereu în trend cu cele mai noi apariţii în domeniul legumicol, Vasile Mătrăşoaia a acceptat provocarea cercetătorilor de la Bacău. Aşa se face că pe o suprafaţă de circa 4 ari a cultivat seminţele de varză din soiul Silviana, iar munca şi pasiunea pe care o pune de fiecare dată s-au materializat într-o cultură apreciată de toată lumea.
„S-a pretat foarte bine faţă de alte verze, are un miez galben şi este foarte bună pentru sarmale, se murează bine. Nu prea dă randament la vânzare pentru că e uşoară, dar eu nu o fac pentru profit, ci pentru calitatea verzei”, a mărturisit legumicultorul originar din Bursuceni.
După ce a studiat modul în care evoluează cultura de varză din soiul Silviana, Vasile Mătrăşoaia a ajuns la concluzia că are perioada de vegetaţie un pic mai mare decât alte soiuri de varză şi ca atare trebuie cultivată mai repede în câmp.
Cuvinte de laudă despre acest soi de varză a avut şi Marius Mătrăşoaia, care a explicat diferenţa faţă de alte soiuri de varză.
„Permite o recoltare eşalonată, ceea ce e foarte bine. Nu leagă toată odată şi permite recoltarea în etape, iar în felul acesta nu crapă şi poate fi vândută la piaţă”, a opinat Marius Mătrăşoaia.
Multiplicarea lui Vasile Mătrăşoaia
Nemulţumit şi mereu în căutare de noutăţi, Vasile Mătrăşoaia se ghidează mereu după principiul „ori pierd, ori câştig, trebuie să încerc”. Iar această încercare s-a dovedit una de succes, motiv pentru care anul următor pregăteşte noi surprize, soiuri revoluţionare de legume, unele care vor fi cultivate în ferma sa pentru prima dată în România.
Pentru cercetătorii care doresc să-şi promoveze munca, fermieri precum Vasile Mătrăşoaia sunt ceva care trebuie multiplicat şi de aceea îi invită şi pe alţii să-i urmeze exemplul.
„Dacă mai găsim oameni precum domnul Mătrăşoaia, care să testeze în loturi demonstrative soiurile descoperite de noi, ar fi extraordinar. Este foarte important ca oamenii să se convingă singuri de ceea ce avem, iar în felul acesta vom putea să vindem şi noi seminţele pe care le producem”, a arătat Silvica Ambăruş.
La rândul său, Vasile Mătrăşoaia a mărturisit că-şi doreşte ca şi alţi legumicultori să lucreze cu cercetători şi institute de specialitate pentru că în felul acesta pe piaţă vor ajunge doar produse de calitate.
„Pe cei care doresc să se apuce de această muncă sisifică îi sfătuiesc să-şi facă un solar. În felul acesta se poate asigura umbră, ceea ce în câmp nu este posibil pentru că planta are nevoie să fie ferită de razele soarelui, dar are nevoie şi de alte lucruri care în exterior nu sunt posibile”, a completat Vasile Mătrăşoaia.
La inedita întâlnire de ieri au participat şi reprezentanţi ai unor firme care se ocupă cu vânzarea produselor necesare în tratarea plantelor, un alt aspect foarte important pentru ca producţia finală să fie calitativă şi cantitativă.
