A XIII-a ediţie a Colocviului Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coşeriu” (CISL) a început, ieri, la Universitatea ”Ştefan cel Mare” şi până duminică oferă cercetătorilor din domeniul lingvistic prilejul perfect de a-şi prezenta comunicările. După cum au precizat coordonatorul manifestării, prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, conf. dr. Luminiţa Turcu şi lector Dorel Fînaru, CISL este considerat astăzi, în mediile universitare naţionale şi internaţionale şi de o serie de publicaţii de specialitate, drept una dintre cele mai mari manifestări ştiinţifice cu profil filologic din lume şi categoric cea mai mare din România, ”una dintre cele mai vechi şi respectabile manifestări ştiinţifice din universitate”.
Importanţa evenimentului de la Suceava a fost subliniată, ieri, în cuvântul de deschidere, de rectorul Universităţii ”Ştefan cel Mare, prof. univ. dr. Valentin Popa, care a arătat legăturile puternice între mediile academice din universităţile partenere în organizare - Universitatea de Stat din Moldova, din Chişinău, şi Universitatea Naţională „Yurii Fedkovici” din Cernăuţi. Rectorul Popa şi-a exprimat mirarea că statul continuă, la fel ca în urmă cu 20 de ani, ca la filologie să finanţeze mai mult secţiile de limbi străine decât cele de limba română şi a declarat că guvernanţii ar trebui să devină conştienţi că astăzi ”lucrurile ar trebui să se inverseze, să susţinem mai mult limba română, atât în ţară, cât şi în diaspora”. Universitatea suceveană face deja asta, prin aceea că prof. Sabina Fînaru a predat un an la lectoratul român de la universitatea din Cernăuţi, iar ieri a predat ştafeta unui alt universitar sucevean, Gina Puică.
Un discurs remarcabil a avut decanul Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, conf. univ. Luminiţa Turcu, care a vorbit despre rolul limbilor şi literaturilor lumii în această epocă a globalizării, despre cum ”perplexitatea noastră în faţa celuilalt ia uneori cele mai hâde forme”. ”Nădăjduiesc că, în timp ce noi, aici, căutăm sensuri, cei de pe plută vor găsi ţărmuri”, a încheiat Luminiţa Turcu, cu trimitere directă la drama milioanelor de oameni care îşi caută astăzi un ”acasă”.
Evocarea personalităţii marcante a lingvistului care a acceptat să dea numele CISL, Eugeniu Coşeriu, de universitarii de la Chişinău, prof. univ. dr. Ludmila Zbanţ şi prof. univ. dr. Irina Condrea, a adus în discuţie problema identitară a basarabenilor, în raport cu limba. Eugeniu Coşeriu a fost un susţinător permanent al luptei moldovenilor pentru limba română. Savantul a afirmat, nu o dată, că a vorbi despre limba moldovenească este ”un genocid etnic”, ”o iluzie” sau ”o greşeală” când astfel de teorii sunt susţinute de oameni de bună-credinţă, şi de-a dreptul ”o fraudă ştiinţifică”, atunci când susţinerea e cu rea-credinţă. ”Eugeniu Coşeriu a spus lucrurilor pe nume în lupta cu fantomele moldovenismului”, a spus prof. Condrea.
CISL Suceava a devenit un brand în Europa şi în lume
Această nouă întâlnire de la Suceava datorează anvergura, după cum a arătat prof. univ. dr. dr.h.c. Sanda-Maria Ardeleanu, ”voinţei noastre de a exista prin Cuvânt, dar şi susţinerii pe care o avem din partea conducerii celor trei universităţi organizatoare, alături de care au venit anul acesta Agenţia Universitară a Francofoniei - AUF, Alianţa Civilizaţiilor ONU şi Lectoratul de limba română de la Universitatea <Yurii Fedkovici> din Cernăuţi, dar şi Complexul Muzeal Bucovina şi Centrul de Informare şi Promovare Turistică Suceava”. De o menţiune specială s-a bucurat Casa Editorială Demiurg Iaşi, vechi colaborator al CISL, care a editat şi volumul I al comunicărilor ştiinţifice din cadrul colocviului. Casa Demiurg este, de altfel, şi laureată a premiului Senghor Cesaire şi a Ordinului ”La Pleiade” în grad de cavaler, acordate de Adunarea Parlamentară a Francofoniei la Berna, în acest an.
Cu cei peste 130 de participanţi înscrişi, reprezentând spaţii lingvistice şi culturale din România, Republica Moldova, Ucraina, Franţa, Spania, Germania, Elveţia, Marea Britanie, Maroc, Senegal, ediţia 2015 a CISL demonstrează că ”viitorul cercetărilor noastre şi specificul unei manifestări ştiinţifice cu identitate de brand în Europa şi nu numai este asigurat”, a mai spus prof. Ardeleanu, încheind cu citarea lui Eugeniu Coşeriu, că „principiul lui Kant, în formularea în care l-am învăţat eu, este că scopul vieţii nu este fericirea, ci cucerirea raţiunii şi a libertăţii, iar acest principiu trece de limitele ştiinţei, dar este şi pentru ştiinţă cu totul fundamental”.
Colocviul de Ştiinţe ale Limbajului de la Suceava a debutat în 1991, la iniţiativa marelui profesor-filolog Mihail Iordache, cu concursul profesorului ieşean Dumitru Irimia şi al lui Eugeniu Coşeriu însuşi. Eugeniu Coşeriu s-a născut în anul 1921, în comuna Mihăileni, judeţul interbelic Bălţi, România, azi în Republica Moldova. A fost fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen, părinte a ceea ce azi se numeşte lingvistica integrală. S-a impus la nivel mondial în elita lingvisticii moderne devenind unul dintre cei mai importanţi lingvişti ai secolului XX. A fost Doctor Honoris Causa a aproape 50 de universităţi din întreaga lume şi membru al mai multor academii.