Lecţii neatractive şi orare prea încărcate, pentru elevii şcolilor de stat

Aplicaţii practice în locul lecţiilor stufoase şi neatractive, un orar mai lejer în locul programului zilnic de 7 ore, lecţii mai puţine şi doar la materiile specifice profilului, acestea sunt câteva dintre doleanţele părinţilor, profesorilor şi liderilor de sindicat deopotrivă.

Aceştia din urmă solicită o reformare radicală a programelor şcolare, considerate neatractive, mult prea încărcate, punându-se accent pe partea informativă şi nu pe cea practică. De altfel, programele stufoase şi obositoare au constituit subiectul unei dezbateri naţionale, la care au participat cele trei sindicate reprezentative din învăţământ (Federaţia Sindicatelor din Educaţie-FSLI, „Spiru Haret” şi „Alma Mater”), de luni, 5 octombrie.

Preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, a explicat: „Discutăm de componenta curriculară și trebuie să recunoaștem că avem programe neatractive și că elevii învață lucruri prea multe pe care le uită la o săptămână sau două și intră în mediul universitar nepregătiți. Trebuie să punem accent mai mult pe partea aplicativă. Mi-aș dori să găsim un sistem de evaluare obiectiv prin care nota 7 de la Colegiul <Sf. Sava> să fie echivalentă cu nota 7 de la un liceu din Satu Mare. Dascălii au fost umiliți în ultimii 25 de ani. Dascălul a ajuns la 880 de lei salariu net, după ce guvernanții au mărit în ultimii ani cu 45% aceste salarii. Să ne gândim la Finlanda, unde s-a reformat învățământul cu reformarea dascălilor. Nu mai există practică pedagogică, metodica predării”.

Sindicaliştii sunt de părere că pentru o integrare mai rapidă pe piața muncii oferta educațională şi curricula trebuie corelate cu cerințele mediului economic.

De partea cealaltă părinţii, de la ciclul primar şi până la liceu, se plâng de lecţiile multe, la toate materiile şi de faptul că ai lor copii sunt obosiţi şi stresaţi.

„Din clasa a V-a am plecat cu copilul de la şcoala gimanzială la liceu, însă nu m-am gândit ce va fi mai departe. Băiatul când vine de la şcoală se schimbă, mănâncă şi apoi se apucă tot de şcoală. Sunt lecţii la toate materiile, sunt ore întregi la birou. Cred că generaţiile acestea privesc cu teroare şcoala. Noi, părinţii, privim cu teroare şcoala. Departe de mine de a lua apărarea copiilor care nu întotdeauna au chef de carte, însă am constatat că ei nu prea mai au timp liber. Ba unii renunţă la sportul practicat pentru a avea timp de lecţii, ba renunţă la lecţiile de dans în favoarea temelor. E corect aşa, e mai bine pentru el aşa?”, ne-a întrebat retoric o mămică.

Simplificarea programelor – obiectiv pentru toţi miniştrii

Miniştri ai educaţiei din toate legislaturile au avut ca obiectiv crearea unui curriculum mai puţin încărcat şi reformarea manualelor. În prezent se lucrează la noi programe şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a.

Dan Popescu, directorul Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava, este de părere că „în prezent, curricula este tot mai criticată de specialiştii în educaţie din toată lumea. Dacă pe cele 16-17 segmente curriculare (discipline de învăţământ) sunt progrese realizate de specialişti cu expertiză, la nivel de asamblare, cristalizare spre un ideal educaţional nu suntem în acest mileniu. Ministerul de resort încă nu este în posesia planurilor-cadru care pot declanşa elaborarea programelor curriculare. Cred că şi planurile-cadru, dar mai ales programele disciplinelor, trebuie să intre sub incidenţa relaţiei dintre educat şi realitatea socială. Sistemul naţional are nevoie de un Spiru Haret al mileniului III şi de câteva zeci de mii de învăţători şi profesori de calitatea celor care au desăvârşit reforma renumitului ministru”.