Printează articolul
Trimite e-mail
Trei zile cu voie bună, produse sănătoase şi preparate savuroase, lucrări ale meşterilor populari, cântece şi dansuri folclorice, asta reprezintă Târgul de Toamnă „Produs în Bucovina”, ajuns la cea de-a VII-a ediţie.
Renumitul târg organizat de Asociaţia Produs în Bucovina, cu sprijinul Consiliului Judeţean Suceava, a revenit în parcarea Iulius Mall, oferindu-le vizitatorilor posibilitatea să îşi facă provizii, să deguste bunătăţi tradiţionale sau să cumpere produse proaspete, direct de la producători.
Târgul de Toamnă, deschis de vineri până duminică inclusiv, îi încântă pe vizitatori cu preparate după reţete autentice româneşti, lucrări ale meşterilor populari, cântece şi dansuri folclorice, fiind, în acelaşi timp, o oportunitate pentru suceveni şi nu numai să îşi completeze cele necesare în cămară pentru iarnă ori să descopere minunatele produse tradiţionale ale zonei, de la îmbietoarele preparate din carne sau cele lactate, până la sucul de mere de Fălticeni ori mierea de pe meleagurile bucovinene.
Expoziţia crescătorilor de animale este un bun motiv de vizitare a târgului, pe lângă iepuraşi, căpriţe, ţapi cu bărbi impresionante, una dintre principalele atracţii fiind un taur imens, din rasa Charolaise, cu o greutate de aproape o tonă şi jumătate.
Carnea-n bucate, sau ce le place şi albinelor
Nelipsite de la asemenea târguri, produsele din carne, de la producători de renume din zonă, au atras privirile tuturor vizitatorilor şi nu doar ale lor.
Muşchiuleţii afumaţi, cârnaţii de casă, cu acel miros îmbietor de afumătură de lemn de esenţă tare, slăninuţă felii-felii, ce te îmbia să o guşti cu o ceapă spartă-n pumn, sau firişoare de cârnaţi subţiri, împletiţi precum cosiţele unei fecioare, sunt doar câteva din bucatele ce-ţi lasă gura apă de cum le vezi.
„Am venit cu multe varietăţi de cârnaţi, salamuri, pastramă, muşchiuleţi, avem şi produse noi – de porc, de vită, de pasăre, de oaie. În plus, aducem şi purceluş umplut – o carcasă de purceluş, umplută cu fason de pe pulpă şi ceafă, condimentată, băiţuită, afumată, se taie apoi felii, după cât doresc clienţii”, explică Ionela Beleagă, una dintre gospodinele care roiesc prin standurile expoziţionale, îmbrăcate cu straie tradiţionale.
Şi nu doar ele roiesc, ci şi o mulţime de albine, care, în mod surprinzător, par să prefere standurile cu îmbietoarele produse din carne.
Mierea cea de toate zilele
Unde sunt albine trebuie să fie şi miere. Nu doar miere, ci o mulţime de produse apicole, foarte sănătoase şi gustoase.
„Toamna se produc schimbări climatice accentuate, pe care corpul le resimte foarte rapid, şi atunci ar trebui să intervenim cu produse apicole şi suplimente alimentare, pentru a contracara acţiunea frigului şi răcelile. Cele mai bune produse ar fi acum cătina, care se poate folosi sub mai multe forme, direct ca bobiţe, cu miere, sau simplă, ori în combinaţie cu lăptişor de matcă, cu propolis, polen. În general, este bine ca mierea să nu lipsească de pe masă, în orice casă unde se ţine la sănătate”, spune Dumitru Buzilă, apicultor din Forăşti.
Foarte căutate sunt în ultima perioadă bucăţile de fagure, delicioase şi foarte sănătoase.
„Fagurele este considerat a avea cea mai bună miere, cea mai completă, pentru că acolo i se păstrează calităţile, mai ales mierea căpăcită, care are în plus uleiurile volatile şi un pic de venin. Este indicat să se consume zilnic o bucăţică de fagure, pentru că se mestecă foarte bine şi se înghite chiar şi ceara, care are o acţiune benefică pentru gât, căi respiratorii, pentru stomac şi tranzitul intestinal”, a precizat apicultorul sucevean.
Mere de Fălticeni, solide sau lichide
„Un măr pe zi ţine doctorul departe” este un cunoscut proverb englezesc. De asta au ţinut cont şi cei care au venit la târg cu mere fel de fel – aurii şi dulci ca mierea, parfumatele bot de iepure, de un roşu-vişiniu, altele verzi, acrişoare şi uşor acidulate, şi multe alte tipuri ale căror calităţi o să fie descoperite de cei ce le vor încerca.
Pentru cei care preferă varianta lichidă, există sucul de mere pe care îl pot consuma toată iarna, fără să se strice.
„Am venit cu un nou sortiment, un amestec de mere cu vişine, un pic mai acrişor decât cel doar din mere. Sucul de mere este foarte bun, îţi place, dar uneori vrei şi altceva, de asta am venit şi cu această variantă, pe care deja mulţi o apreciază”, spune Ana-Maria Antonică, inginerul care utilizează în producţie doar mere din zona Fălticeniului, foarte apreciate de consumatori.
De altfel, orice proprietar de livadă are posibilitatea să îşi transforme fructele proprii în suc îmbuteliat.
„Sunt persoane care au mere bio, din livezi clasice, cu mere nestropite, care vor să facă din merele proprii sucul pe care să-l consume. Trebuie să aibă o cantitate minimă de 200 de kg de fruct şi li se taxează doar manopera şi ambalajul – de 3, 5 sau 10 litri. Se pot procesa mere, pere sau struguri”, adaugă Ana-Maria Antonică.
Grădina cu minuni a „magicianului” Mătrăşoaie
Pentru cei care vor să se minuneze de roadele care se pot obţine atunci când pui suflet, multă muncă, dar foloseşti şi selectarea genetică a plantelor, produsele din grădina vestitului Vasile Mătrăşoaie, din Dumbrăveni, le sunt acum dovadă, în parcarea mallului.
Roşii, gogoşari, ardei, kapia, vinete albe, negre, vinete tigrate, usturoi, toate produse bio, obţinute doar cu îngrăşământ natural, uimesc prin frumuseţea şi coloritul lor. Mai că îţi vine să le iei doar ca să decorezi casa cu ele, să te bucuri de razele de soare înmagazinate în ele.
„Sunt produse ecologice, dar principalul factor al reuşitei lor este genetica foarte bună. Anul acesta am cultivat 43 de soiuri de roşii şi din toate am ales trei soiuri, care merg bine şi corespund solului din zona Sucevei”, spune vestitul legumicultor.
Dar surprizele nu se opresc aici, pentru că „magicianul” Mătrăşoaie a venit şi cu o altă producţie, originală, de legume şi plante din Tibet. Printre legumele clasice, cunoscute de toţi, mai găseşti şi castravetele amar, util în tratarea diabetului, castravetele alb - pentru cosmetică, castravetele ţepos – pentru piatră la rinichi ori castravetele maro – un adevărat burete vegetal, ce poate fi utilizat la filtrarea apei. Lor li se adaugă dovlecelul care se regenerează şi alte minunăţii, care vor atrage cu siguranţă atenţia vizitatorilor.
„Este primul an când vin cu asemenea produse, lumea nu le cunoaşte. Sunt plante aduse din Tibet, aclimatizate în staţiunea de la Buzău şi introduse pentru prima dată în cultură, la Suceava”, explică Vasile Mătrăşoaie.
Lângă el, standul Direcţiei Silvice Suceava, cu animale din codrii Bucovinei, dar şi alte bogăţii ale naturii, s-a dovedit unul extrem de atractiv.
„Sătucul Meşterilor”, muzică şi voie bună
Devenit deja o tradiţie, târgul reuneşte şi în acest an artişti populari în „Sătucul Meşterilor”. Aceştia vor impresiona publicul cu iscusinţa în a confecţiona obiecte reprezentative pentru zona lor de provenienţă: icoane, sculpturi în lemn, împletituri, ţesături, straie şi multe altele.
Pe lângă scopul de a promova producătorii locali şi de a încuraja transmiterea tradiţiilor din generaţie în generaţie, Târgul de Toamnă „Produs în Bucovina” include şi spectacole de muzică şi dansuri populare. Sofia Vicoveanca, Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu”, Ansamblul ucrainean „Cernova Kalena”, Formaţia de dansuri ucrainene „Kozaciok”, Fanfara „Lui Cucoș”, Fanfara „Stamate”, Fanfara „Trandafirul”, Ansamblul folcloric „Arcanul”, Ansamblul folcloric „Brădetul”, Ansamblul folcloric „Răzeşii”, Ansamblul folcloric „Florile Bucovinei”, Ansamblul „Bucovina”, Grupul folcloric „Străjăncuţa”, Formația de dansuri „Moştenitorii Bucovinei”, Grupul vocal „Piatra Şoimului”, Formaţia de dansuri „Plaiurile Pojorâtei”, Grupul folcloric „Plaiurile Soloneţului” şi tinerii talentaţi din proiectul „Muguri de cântec” sunt cei care, timp de trei zile, îi invită pe vizitatori la cântec, joc şi voie bună.
