Bugetul pe care primarul de Suceava, Ion Lungu, intenţionează să-l propună consilierilor locali pentru proiectul ”Suceava – capitală europeană a culturii” este de 25 de milioane de euro. Din această sumă, 18 milioane de euro ar fi destinaţi programelor culturale, trei milioane de euro pentru promovare şi patru milioane de euro pentru alte cheltuieli. Ca provenienţă a banilor, zece milioane de euro ar fi alocaţi din bugetul local, zece milioane de euro vor fi solicitaţi de la Guvern, două milioane de euro de la Consiliul Judeţean, două milioane din fonduri europene, iar un milion de euro ar trebui atras din sponsorizări.
Până la buget, însă, trebuie finalizată documentaţia pentru candidatura oraşului pentru titlul de capitală europeană a culturii în 2021, care are ca termen de depunere data de 10 octombrie a.c.. Strategia culturală pentru următorii zece ani, cu care oraşul nostru se va prezenta peste mai puţin de două săptămâni la competiţie, va fi întocmită contra sumei de 40.320 de lei, de firma Genesis Management Consulting din Suceava, condusă de tânărul economist Radu Boreş.
Dacă iniţial a fost sceptic în privinţa şanselor municipiului Suceava de a reuşi ca măcar să se înscrie în competiţie, ieri Lungu a declarat, în conferinţă de presă, că i se pare ”un proiect realist şi sustenabil”.
Printre obiectivele urmărite în strategia culturală se numără, conform primarului, construirea unei săli polivalente până în 2021 şi reabilitarea Curţii Domneşti. Parteneri în proiect ar urma să fie Asociaţia ”Suceava, capitală culturală”, care o are ca preşedinte interimar pe Carmen Veronica Steiciuc, şi Consiliul Judeţean Suceava. Aceste asocieri, precum şi strategia culturală vor fi supuse spre aprobarea Consiliului Local într-o şedinţă extraordinară în data de 8 octombrie. ”În data de 9 octombrie vrem să depunem documentaţia. În acest proiect, nu este foarte important ce ai azi, ci perspectiva. Ce vrei să faci”, a spus Lungu.
”Bucovina” şi Cetatea de Scaun vor fi elementele de bază în promovare
Tot până în data de 8 octombrie trebuie găsit un slogan care să conţină obligatoriu ”Bucovina” şi un logo din care nu trebuie să lipsească Cetatea de Scaun.
Reamintim că la nivelul Consiliului Judeţean, încă din luna iulie a fost votată în unanimitate asocierea cu CL Suceava, pentru eventualitatea în care municipalitatea se decide să participe. Preşedintele CJ, Cătălin Nechifor, a oferit atunci inclusiv sprijin logistic pentru proiect şi a arătat punctele forte pe care poate miza Suceava în competiţia cu alte oraşe din ţară: spaţiul multicultural şi multietnic al Sucevei, posibilitatea de integrare în Bucovina istorică, parteneriatele cu regiunile Cernăuţi din Ucraina, Schwaben din Germania şi Mayenne din Franţa, evenimentele de amploare care deja sunt organizate de CJ, precum Festivalul Medieval de la Cetatea de Scaun, Festivalul Internaţional al Școlilor de Teatru, Hora Bucovinei, Crăciun şi Paşte în Bucovina, Pelerin în Bucovina, Festivalul Comorilor de pe Rarău, festivalul de la Horodnic, Festivalul Huţulilor, unic în România, evenimentul "Simfonii de Toamnă", organizat de Clubul Rotary.
Potrivit regulamentului, în competiţia pentru desemnarea titlului de capitală europeană a culturii participă oraşele, dar susţinerea regională şi elementele de unicitate aduc puncte în plus la evaluare. Printre condiţiile pentru obţinerea titlului se numără respectarea criteriilor artistice şi culturale pentru eveniment; angajamentul autorităţilor publice; finanţarea proiectelor; implicarea comunităţii locale; implicarea reprezentanţilor industriei, comerţului şi a societăţii civile; includerea tuturor minorităţilor etnice.
Programul cultural trebuie să creeze un interes la nivel european. Principalul avantaj al unei capitale culturale europene este atragerea de fonduri. Uniunea Europeană acordă un premiu de 1,5 milioane de euro, după ce oraşul şi-a îndeplinit toate sarcinile din dosarul de candidatură.