La 15 ani, un băiat din Drăgoieşti este ţintuit la pat de o boală gravă

La 15 ani, un băiat din Drăgoieşti este ţintuit la pat de o boală gravă. Alexandru Popescu nu ştie ce înseamnă să stai în picioare sau să faci câţiva paşi, fără sprijin, fiind diagnosticat, la câteva luni după naştere, cu “tetrapareză spastică fără locomoție”. Picioarele nu-l ascultă, dar nici mâinile nu şi le poate folosi complet. O viaţă între suferinţă şi speranţă. Un exerciţiu simplu, acela de a sta nemişcaţi într-un scaun câteva ore, înfruntându-ne voinţa de a ne ridica atunci când vrem, de a face câţiva paşi când cineva ne cere asta, ne-ar putea da sentimentul de deznădejde. Dar ce poate simţi un adolescent care, de 15 ani, de când s-a născut (19 februarie 2000), nu a reuşit să facă nici un pas singur?

La vârsta de 8 luni, mama băiatului, Paulina Popescu, a observat că fiul ei ar avea probleme de sănătate, pentru că nu-şi ţinea capul cum trebuie şi nu putea să stea pe şezut. A mers cu băiatul la diverși medici, pentru un diagnostic corect, iar la vârsta de 2 ani, Alexandru a suportat prima operație la Spitalul “Grigore Alexandrescu” din București. De atunci, au urmat alte şapte intervenții chirurgicale şi şedinţe de recuperare la Sanatoriul Balnear şi de Recuperare Techirghiol.

Costurile operaţiei se ridică la aproape 2.000 de euro, bani de care familia nu dispune

Dacă vă gândiţi că Alexandru şi familia lui sunt cuprinşi de deznădejde, după atâtea operaţii şi drumuri bătătorite către spitale şi centre de recuperare, vă înşelaţi. Ei trăiesc cu speranţa că într-o bună zi tânărul Alexandru va merge singur, chiar dacă sprijinit de un cadru sau o cârjă. Speranţa vine de la Chişinău, de la o clinică de ortopedie unde Alexandru trebuie să ajungă pe 10 noiembrie, pentru o intervenţie. Cu sprijinul Fundației IKON din Galați, Alexandru a fost consultat de dr. Platon, medic ortoped în Chișinău, recomandându-i-se o intervenție de urgență (vârsta fiind destul de mare) la Chișinău (miofibrotomie subcutanată pe etape, după metoda profesorului Ulzibat din Moscova). Costurile operaţiei se ridică la aproape 2.000 de euro, bani de care familia, din păcate, nu dispune.

Părinţii lui Alexandru au discutat cu mai multe familii ai căror copii au avut astfel de probleme de sănătate și au aflat că rezultatele au fost foarte bune. De aceea își doresc din tot sufletul să-și poată opera copilul la Chișinău. Alexandru face parte dintr-o familie modestă din Drăgoieşti. Mama băiatului este asistentul personal al copilului și primește o indemnizație lunară de 805 lei, la care se adaugă o alocație complementară de 160 de lei lunar. Vasile Popescu, tatăl lui Alexandru, lucrează cu ziua prin sat, pentru a mai îmbunătăți bugetul familiei. Alexandru mai are un frate, Andrei Bogdan, în vârstă de 22 de ani, care lucrează la o fermă din localitate şi care întenţionează să-şi întemeieze, în curând, propria familie.

Stând de vorbă cu Paulina Popescu, mama băiatului, am descoperit un om plin de optimism, de încredere că fiul ei se va face bine. „Nu vreau să-l fac sportiv. Sunt conştientă de gravitatea bolii, dar măcar să meargă singur la baie, să-şi ia singur mâncarea de pe masă, să iasă în curte, sprijinit de o cârjă sau de un cadru. Această minune încă nu s-a întâmplat. Avem speranţe că după operaţia de la Chişinău viaţa lui Alexandru se va schimba în bine. De aceea am lăsat deoparte jena, ruşinea de a ne spune povestea public, şi încercăm să ajungem la sufletul oamenilor care ne înţeleg suferinţa, mai ales durerea lui Alexandru, oameni care ne pot ajuta să adunăm suma de bani cu care să putem merge în noiembrie la Chişinău”, ne-a povestit femeia, în vârstă de 48 de ani.

Paulina Popescu: „El îmi dă putere, eu îi dau speranţă”

Elevul Alexandru Popescu este, din luna mai a acestui an, în atenția Serviciului Echipe Mobile din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava. Echipa Mobilă de la Gura Humorului se deplasează periodic la domiciliul băiatului pentru şedinţe de recuperare. Kinetoterapeutul Antonel Sahlean şi asistentul social Jana Şutac, de la Gura Humorului (Echipa Mobilă), au devenit între timp şi prieteni buni ai familiei Popescu.

Pe lângă exerciţiile de recuperare pe care le face cu kinetoterapeutul, Alexandru face exerciţii şi singur, cu ajutorul mamei. „Între noi există o relaţie specială. Vorbim aproape despre orice. El îmi dă putere, eu îi dau speranţă. Cum aş putea să cad eu psihic şi să mă vadă că disper? Acest lucru nu este posibil. Mă lupt cu toată fiinţa mea să îl fac să se descurce cât de cât singur. Cât trăiesc eu, nu-i va lipsi nimic. Dar  mă gândesc şi la momentul în care noi nu vom putea să-l mai ajutăm”, ne-a povestit, cu lacrimi în ochi, mama băiatului.

Alexandru este permanent sub tratament. Băiatul este în clasa a VIII-a, învăţământ la domiciliu, şi vrea să facă măcar zece clase. Deşi îi este greu să fie un elev normal, pentru că boala i-a afectat şi mâinile, băiatul face eforturi să scrie şi să folosească un calculator. Alexandru încearcă să aibă o viaţă socială normală. Nu se plânge de faptul că soarta a fost poate nedreaptă cu el. Ajutat de părinţi şi de căruciorul cu rotile, fără de care nu ar putea ieşi din casă, băiatul merge la biserică, îşi vizitează rudele şi este tratat de apropiaţi ca un copil normal.

„Noi asta am făcut mereu. L-am tratat ca pe un copil normal, nu ca pe un copil paralizat. Îl ajutăm, pentru că nu poate să facă multe lucruri, dar îl lăsăm uneori singur în casă, pentru a-l testa, să vedem cum reacţionează când este fără ajutor. Nu are depresii şi ne bucură că a înţeles că asta este crucea lui, a noastră şi nu trebuie să învinovăţim pe nimeni. Eu cred că la naştere s-a întâmplat ceva. A avut cordonul ombilical în jurul gâtului, şi deşi m-am internat în spital cu o săptămână înainte de termenul stabilit pentru naştere, pentru că nu mă simţeam bine, nu mi s-a făcut cezariană”, ne-a povestit femeia.

Alexandru are nevoie de ajutor!

Familia Popescu pune deja bani deoparte, din puţinul lor, şi au promisiuni că vor fi ajutaţi, pentru operaţia lui Alexandru, şi de Primăria Drăgoiești, cu un fond de urgență. Cu toate acestea, timpul până la operație este destul de scurt şi familia nu crede că va reuși să strângă suma necesară pentru operaţie. În aceste condiţii,  Alexandru poate rata şansa de a face, în sfârşit, primii paşi din viaţa lui, fără ajutorul părinţilor. De aceea, cei care puteţi să ajutaţi această familie cu orice sumă de bani, cât de mică, şi puteţi netezi într-un fel drumul lui Alexandru spre o viaţă mai uşoară, mai lipsită de suferinţă, puteţi să faceţi donaţii în contul în lei deschis la Banca Română de Dezvoltare de Paulina Popescu: Cod IBAN: RO03BRDE340SV58888743400 sau puteţi suna la numerele de telefon 0746 882 558 (Jana Şutac, asistent social – Echipa Mobilă Gura Humorului) şi 0758 346 105 (Paulina Popescu, mama lui Alexandru).