Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Nu mai puţin de 73 de primării sucevene riscă să fie date în judecată de Consiliul Judeţean Suceava în situaţia în care nu-şi vor plăti contribuţiile proprii pentru proiectul Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a spus că deşi este ultimul lucru pe care vrea să-l facă, ultima soluţie pentru recuperarea acestor datorii este acţionarea în instanţă a primăriilor cu restanţe la plată. Nechifor a spus că în cazul în care primăriile nu-şi achită sumele există riscul foarte mare ca proiectul SMID să nu poată fi finalizat până la termenul limită de 31 decembrie 2015. Potrivit unei situaţii prezentate de Consiliul Judeţean Suceava, cele 73 de primării care riscă să fie acţionate în instanţă au contribuţii restante la acest proiect în valoare totală de peste 13 milioane de lei, situaţie înregistrată la data de 1 iulie 2015. Nechifor a precizat că primăriile partenere în acest proiect trebuie să contribuie cu doar 2% din valoarea investiţiilor care se realizează în judeţul Suceava.
„Toate localităţile din judeţ parteneri în proiect şi-au asumat şi beneficii, dar şi obligaţii. Şi dacă nici 2% nu putem să asigurăm, este greu de crezut că vrem şi altceva. Judecata este ultimul lucru pe care îl vreau. Nu aş fi vrut să avem o asemenea situaţie cu aceste primării”, a declarat Nechifor, care a precizat că înainte de a deschide acţiunile în instanţă, Consiliul Judeţean va trimite notificări prealabile către toate primăriile care mai au datorii la contribuţia pentru proiectul SMID.
SMID înseamnă construcţia a două noi depozite de deşeuri la Moara şi Pojorâta, primele celule cu o capacitate de 1,38 de milioane de tone, respectiv 0,39 de milioane de tone; închiderea şi reabilitarea a şapte depozite de deşeuri neconforme - la Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Fălticeni, Siret, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc; construcţia a trei staţii de transfer la Rădăuţi (capacitate de 40.575 t/an), Fălticeni (27.544 t/an) şi Câmpulung Moldovenesc (11.197 t/an) şi modernizarea a două staţii de transfer existente la Gura Humorului (16.691 t/an) şi Vatra Dornei (11.787 t/an). De asemenea, include construcţia unei staţii de sortare la Moara (28.600 t/an), furnizarea unei unităţi de compostare individuală în zonele suburbane şi rurale şi de tocătoare pentru compostarea in situ a deşeurilor din parcuri şi grădini, precum şi asistenţă tehnică şi supervizare a lucrărilor (incluzând măsuri de publicitate şi conştientizare a publicului în vederea reducerii cantităţii de deşeuri sau separarea materialelor reciclabile şi a deşeurilor biodegradabile la sursă).
Nechifor susţine că primarii au avut posibilitatea să plătească sumele pentru acest proiect
Cătălin Nechifor a mai spus că este greu de înţeles de ce nu a existat bunăvoinţă din partea primarilor localităţilor cu datorii, în condiţiile în care recent a fost o rectificare pozitivă a bugetului. „Toţi primarii din judeţ au avut posibilitatea legală şi financiară să plătească aceste sume”, a spus Nechifor. El a adăugat că dacă o serie de primării mai sărace, cum ar fi cea din Breaza, şi-au achitat contribuţia la acest proiect, alte primării mai bogate, cum ar fi comuna Adâncata, înregistrează în continuare datorii.
Potrivit situaţiei prezentate de administraţia judeţeană, cele mai mari datorii la acest proiect le are municipiul Suceava, cu suma de 2,043 milioane de lei. Nechifor a mai spus că sunt primării, cum este şi Suceava, care în perioada 2011 – 2014 nu au achitat nici un leu pentru acest proiect.
Din situaţia prezentată de CJ Suceava rezultă că şi această instituţie are o contribuţie de 10 milioane de lei, Cătălin Nechifor precizând că această sumă este depusă într-un cont şi va fi virată la finalul realizării proiectului.
Pe de altă parte, şeful administraţiei judeţene a spus că lucrările la groapa de gunoi de la Moara sunt 99,99% finalizate, însă din vina constructorului există o serie de probleme cu unele componente electronice care ar trebui montate pentru ca investiţia să fie finalizată în totalitate. Nechifor a spus că la groapa de deşeuri de la Pojorâta lucrările de construcţie sunt terminate în proporţie de 85%, existând şanse ca aceasta să fie finalizată până la finalul anului.
