Ce ascunde Guvernul în cazul Centrului de Migranţi de la Rădăuţi?

Ce are de ascuns Guvernul României în cazul Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, inclusiv în cazul celui existent la Rădăuţi? Un răspuns pe această temă l-ar putea oferi conducerea Ministerului Afacerilor Interne, instituţie care trebuie să gestioneze activitatea acestor centre într-un context deloc simplu în această perioadă.

Ziariştii de la Monitorul de Suceava au solicitat zilele trecute acceptul de a realiza un reportaj video în Centrul de la Rădăuţi, transmiţând în acest sens o adresă la Inspectoratul General pentru Imigrări. Răspunsul sosit pe adresa redacţiei cotidianului nostru a fost unul total aiuristic, pe care-l vom reproduce integral.

„Referitor la cererea dumneavoastră adresată Inspectoratului General pentru Imigrări, la data de 02 septembrie 2015, vă comunicăm următoarele:

Inspectoratul General pentru Imigrări are în administrare, la nivel naţional, un număr de şase Centre Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil. Acestea  au o capacitate totală de aproximativ 1.500 de locuri, în prezent gradul de ocupare fiind de circa 20%.

Centrul Regional de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil de la Rădăuţi dispune de o capacitate de 130 de locuri de cazare. În situaţia unui aflux mare de imigranţi, numărul de locuri se poate suplimenta, într-o primă etapă, cu aproximativ 50. Centrul oferă celor cazaţi condiţii optime de trai, asistenţă medicală primară precum şi spaţii destinate activităţilor educative şi recreative.

Cu privire la presiunea migraţionistă la nivelul ţării noastre, vă aducem la cunoştinţă faptul că în urma convocării Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență pentru evaluarea riscurilor privind posibilul impact de securitate urmare a creșterii fenomenului imigraționist la frontierele României, informațiile publice referitoare la această problematică au fost prezentate în cadrul declarației de presă susținută de viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea, în data de 27 august a.c.”, este răspunsul transmis către Monitorul de Suceava.

Ulterior, am revenit cu un telefon către purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări, care ne-a spus laconic: „Acesta este răspunsul, ceea ce înseamnă că nu aveţi acceptul de a intra în interior”.

Imigranţii pot umbla liberi pe străzile din Rădăuţi, presa nu are acces în interior

Refuzul de a fi primiţi în centrul de la Rădăuţi este cel puţin ciudat. Anii trecuţi, alţi ziarişti au putut pătrunde, filma, fotografia şi aduna date din acest loc fără nici un fel de restricţie. Brusc, acest lucru este o problemă de securitate naţională, accesul fiind blocat.

Pe de altă parte, azilanţii de la Rădăuţi au un regim semideschis, iar în timpul zilei pot ieşi în oraş fără nici un fel de restricţii. Iar pe străzile oraşului au posibilitatea de a se întâlni cu orice persoană, inclusiv ziarişti.

Aşa încât, este cu atât mai greu de înţeles refuzul de a permite documentarea unui material despre un subiect care arde şi care interesează în mod direct un număr foarte mare de români, inclusiv din Suceava şi Rădăuţi.

În timp ce Guvernul şi instituţiile statului român se bâlbâie cu privire la numărul de imigranţi pe care îi putem primi, nu cunoaştem să fi existat nici o consultare a populaţiei vizavi de această temă. Cel puţin în Rădăuţi, locul unde ar putea ajunge, potrivit cifrelor oficiale oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări, până la 180 de persoane din Siria, Africa sau alte zone unde se înregistrează conflicte militare.

Pregăteşte oare Guvernul ceva ce populaţia nu trebuie să cunoască? Nimeni nu poate da un răspuns, dar credem că este de datoria noastră să informăm populaţia judeţului Suceava despre ce se poate întâmpla.

Psiholog: „Va fi destul de greu atât pentru noi să îi acceptăm, cât și pentru ei să se adapteze”

Cum nu există nici un studiu despre sosirea unui mare număr de imigranţi, am apelat la opinia unui specialist, a unui psiholog, care să evalueze posibilul impact asupra populaţiei, dar şi asupra celor care ar urma să vină la Rădăuţi. Psihologul Ana Atodiresei spune că oamenii care vin în valuri acum în Europa şi ar putea ajunge şi în România urmează nevoia de securitate fizică, a casei și a familiei. „Doar un om ajuns în pragul disperării este în stare să lase în urmă tot, să își ia câteva obiecte personale, să-și riște propria viață în speranța unui trai mai bun, a unei vieți liniștite. Ei sunt plini de așteptări mărețe, văd această soluție ca fiind singura scăpare dintr-un infern greu de suportat. Nimeni nu are cum să se simtă confortabil într-un astfel de rol.  Ajunși în Europa, pe lângă starea psihică precară generată de situația în care se află sunt obligați să se adapteze unei culturi, unei lumi total diferite de cea în care au trăit până acum. Sunt expuși unui șoc emoțional, aspect care îi poate face ușor irascibili, anxioși. Acești oameni au nevoie în mod cert de compasiune, de timp, să se poată acomoda la noul stil de viață impus de gazde”, a arătat psihologul Ana Atodiresei.

Specialistul a vorbit şi despre „coliziunea” dintre imigranţi şi oamenii care locuiesc în Bucovina, şi crede că această întâlnire nu va fi una deloc simplă şi lipsită de probleme.

„Pentru noi, care ne confruntăm cu lipsuri materiale, cu o incertitudine a viitorului, este extrem de greu să acceptăm această situație. Nordul Moldovei este un ținut cu o mare încărcătură istorică și spirituală, aspect destul de important care trebuie luat în calcul. Va fi destul de greu atât pentru noi să îi acceptăm, cât și pentru ei să se adapteze la o lume care nu are nimic de a face cu cea din care vin ei. Cu răbdare, cu susținere, cu toleranță sunt șanse să se adapteze noilor condiții de viață, să se integreze în societatea noastră, însă acest proces nu se produce peste noapte, ci necesită timp”, a concluzionat Ana Atodiresei.