Cod roşu pentru tăierile ilegale de masă lemnoasă, pentru judeţul Suceava

Judeţul Suceava se află în zona de „cod roşu” pe harta de risc maxim de tăieri ilegale, realizată de autorităţile statului, împreună cu  o organizaţie non-guvernamentală, World Wide Fund for Nature (WWFN).

Conform reprezentanţilor Ministerului Mediului, harta de risc va avea un rol important în combaterea acestui fenomen care a dus la defrişări masive, deoarece aproximativ 8,8 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României în urma tăierilor ilegale.

În baza datelor adunate din întreaga ţară, prin intermediul instituţiilor silvice din teritoriu, a rezultat o statistică, prezentată de Gândul.info, conform căreia 27 de judeţe sunt încadrate în zona de risc, din care 21 în zona de cod roşu, care semnalează cel mai mare pericol, şi şase în zona de cod galben. În aceste zone sunt cele mai multe păduri neadministrate sau slab supravegheate, unde de la o zi la alta dispar copaci prin tăieri ilegale.

În mod surprinzător, deşi Suceava este judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din ţară, cu un număr foarte mare de procesatori de masă lemnoasă, dintre care doi cu capacităţi care depăşesc chiar şi întreaga producţie de masă lemnoasă extrasă din pădurile sucevene, gradul de risc este mai mic decât în zeci de alte judeţe.

Cei care au prelucrat datele obţinute, pentru a realiza această hartă, au stabilit că în judeţele Dâmboviţa, Argeş, Olt, Mehedinţi, Bacău şi Maramureş există cel mai mare risc de defrişări neautorizate, Suceava situându-se abia pe locul 26.

Astfel, dacă în judeţul Dâmboviţa zona totală de risc (cod roşu şi cod galben) este de 84% din suprafaţa împădurită, în Argeş – 71%, Bacău – 58%, în Olt – 55%, Mehedinţi – 54%, pentru Suceava, zona totală de risc este de 15%, din care 12% este încadrată la cod roşu.

Pădurile „nimănui”, principala problemă

Principalul factor care a inclus judeţul Suceava pe harta zonelor cu cod roşu de tăieri ilegale este reprezentat de existenţaa aproximativ 15.000 de hectare de pădure pentru care nu există nici o formă de pază sau de administrare silvică.

Situaţia este explicată de şeful Comisariatului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava, Daniel Coroamă:

„Aproape 4% din suprafaţa împădurită a judeţului este fără administrare silvică, dar, fiind vorba de suprafeţe mici, cele mai multe de până la un hectar, sunt răspândite pe zone mari, care sunt automat încadrate ca zonă de risc. Terenurile respective au fost retrocedate la Legea 18/1991 şi la Legea 1/2000, dar mulţi dintre cei care au fost puşi în posesie au decedat, iar urmaşii acestora nu au mai făcut succesiunea. Pentru că nu se ştiu moştenitorii, nu avem nici cui aplica amenzile prevăzute în legile silvice”.

Amenda pentru neadministrarea pădurii este de maximum 1.000 de lei.

Multe dintre terenurile care au sporit gradul de risc al tăierilor ilegale din Suceava au o valoare economică redusă, pentru că imediat după ce au fost puşi în posesie, mulţi proprietari le-au „ras”, iar moştenitorii nu au nici un interes să încheie contracte de pază pentru ele, pentru că nu au ce exploata de acolo.

„Încadrarea acestor zone la cod roşu de risc nu înseamnă că acolo sunt zilnic tăieri ilegale. O bună parte dintre aceste suprafeţe neadministrate nu au fost afectate de tăieri ilegale”, a adăugat şeful Daniel Coroamă.

Bacău, Iaşi şi Botoşani, grad de risc mult mai mare ca în Suceava

Pentru a avea o imagine de ansamblu, trebuie precizat faptul că restul judeţelor din Moldova sunt încadrate cu grad de risc mult mai mare decât Suceava, uneori dublu sau chiar triplu.

Cea mai gravă situaţie se înregistrează în Bacău, unde 53% din suprafaţa împădurită a judeţului se află sub „cod roşu” de risc în privinţa tăierilor ilegale, iar alte 4% sunt încadrate la „cod galben”.

La Iaşi, 33% din suprafaţa împădurită este sub „cod roşu” şi 9% sub „cod galben”, în vreme ce la Neamţ 24% din suprafaţa împădurită este sub „cod roşu” şi 10% sub „cod galben”.

Până şi la Botoşani, unde suprafaţa împădurită a judeţului este incomparabil mai mică decât a Sucevei, 18% este încadrată la „cod roşu”.