Sucevenii asistaţi social, tot mai mulţi, în timp ce angajatorii nu găsesc oameni să muncească

Piaţa muncii din judeţul Suceava se confruntă de o perioadă de timp cu un paradox destul de greu de desluşit. Numărul beneficiarilor de ajutoare sociale creşte, rata şomajului este ridicată, însă în multe domenii angajatorii nu reuşesc să găsească forţa de muncă necesară. Paradoxul este cu atât mai mare cu cât angajatorii care au probleme cu forţa de muncă sunt în majoritate din rândul celor care caută oameni cu studii minime, care reprezintă grosul şomerilor din evidenţele Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava.

2.000 de alocaţii şi aproape o mie de asistaţi social în plus, într-un an de zile

Conform evidenţelor Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava, la sfârşitul lunii iulie a acestui an erau înregistrate 7.336 de familii beneficiare de venit minim garantat, faţă de 6.989 de beneficiari în iulie 2014. Aşadar o creştere importantă, de peste 300 de beneficiari de venit minim garantat. Important de precizat este că, în medie, fiecare familie asistată social are trei membri, aşadar rezultă aproape o mie de persoane asistate social în plus.

În ceea ce priveşte alocaţiile de susţinere a familiilor (alocaţiile suplimentare pentru familii sărace) în iulie 2015 s-a ajuns la 15.363 de beneficiari, faţă de 13.358, în iulie 2014.

Firme din vestul ţării caută foarte multă forţă de muncă în Suceava

Paradoxal, în aceste condiţii, de creştere a numărului de persoane care nu realizează venituri ori au venituri foarte mici, la AJOFM Suceava se fac eforturi mari pentru acoperirea deficienţelor de locuri de muncă. E drept, e vorba doar de anumite domenii. De exemplu, de o perioadă de timp firme importante din partea de vest a ţării încearcă să recruteze personal din Suceava, întrecându-se în oferte care de care mai tentante, cel puţin la prima vedere.

De exemplu, Leoni România, unul din cei mai mari producători de cabluri şi sisteme de cablare pentru industria auto, a angajat o firmă de consultanţă, ai cărei reprezentanţi merg în mai toate localităţile rurale din Suceava şi caută posibili viitori angajaţi pentru punctul de lucru din Bistriţa al firmei. 

Firmele încearcă să atragă sucevenii cu cazare, mese incluse şi bonusuri 

Angajatorul a pus foarte puţine condiţii, tocmai pentru a găsit cât mai multă forţă de muncă: nivel de studiu gimnazial, o bună acuitate vizuală şi disponibilitate de lucru în schimburi. Nu există nici un fel de alte limite, de studii sau de vârstă, iar calificarea se face la locul de muncă. Firma oferă un salariu de bază brut de 1.100 de lei, bonuri de masă, bonusuri de productivitate, posibilitatea de prestare de ore de muncă suplimentare. Mai mult, oamenilor li se oferă cazare la hotel de trei stele, cu două mese asigurate pe zi.

Angajatorul s-a arătat reticent doar la persoanele care au cazier şi a avertizat că cine consumă alcool în timpul serviciului este dat afară imediat.

Au nevoie de 2.000 de angajaţi

Ieri, la sediul AJOFM Suceava, reprezentantul firmei consultante a avut programat interviu cu sucevenii dornici să muncească la firma producătoare de cabluri auto. Deşi oferta a fost intens promovată la AJOFM Suceava şi în presa locală, doar şase oameni au venit la interviu.

Ionuţ Zamosteanu, reprezentantul firmei consultante, a explicat că de o lună de zile a reuşit să recruteze 50 de angajaţi din judeţul Suceava, care deja lucrează la Bistriţa. Campania de recrutare este abia la început, în condiţiile în care fabrica din Bistriţa are nevoie de 2.000 de oameni.

Unii nu sunt mulţumiţi de salarii, iar alţii ezită să plece de lângă familii

Ionuţ Zamosteanu a declarat: „Este destul de greu de găsit oameni, cerinţele lor sunt uneori mari, iar noi oferim un salariu de bază, fix, la care se adaugă bonusuri, pentru cine munceşte mai mult. Unele persoane nu sunt motivate să lucreze, iar altele  nu vor să-şi părăsească familiile, vor să ia şi copiii cu ei. Noi le-am propus ca după trei luni de zile, în care au asigurată cazarea la hotel, să-şi găsească o chirie în Bistriţa, iar noi le vom mări salariul pentru a o suporta”.

Acesta le-a explicat sucevenilor veniţi ieri la interviu că au asigurat un salariu de 950 de lei în mână şi bonuri de masă de 200 de lei, pentru opt ore de muncă pe zi. Cine ar vrea să muncească suplimentar în timpul săptămânii sau sâmbăta ar mai câştiga uşor încă 200-300 de lei, susţinea angajatorul.

Sucevenii prezenţi ieri la interviu au pus multe întrebări, au fost oarecum reticenţi, însă o parte din ei au spus, la final, că ar încerca locul de muncă de la Bistriţa.

Sebastian Horodnicu, de exemplu, în vârstă de 40 de ani, a declarat că oferta este acceptabilă, în condiţiile în care nu a găsit alt loc de muncă. Oamenii spuneau totuşi că salariul e un pic cam mic, în condiţiile în care li se cere să plece departe de casă.

Unde se produce scurtcircuitul

Am întrebat-o pe Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava, cum se explică faptul că în evidenţe sunt foarte mulţi şomeri din rândul muncitorilor necalificaţi, dar totuşi marile companii se plâng că nu prea găsesc oameni. 

„Cei care oferă un loc de muncă nu pot să ofere un salariu foarte mare, mai ales că este vorba de muncă necalificată. De partea cealaltă, potenţialii angajaţi fie se mulţumesc cu foarte puţin, adică formele de ajutor social, fie sunt descurajaţi de ideea că trebuie să-şi părăsească locuinţa”, a explicat Anca Capverde.

Mulţi angajatori din Suceava au permanent locuri de muncă vacante

Reprezentanta AJOFM Suceava a subliniat că nu doar companiile mari din vestul ţării caută angajaţi în Suceava. Există numeroşi angajatorii din Suceava, din anumite domenii, care au permanent locuri de muncă vacante.

Se găsesc greu angajaţi în domeniul confecţiilor, în cel al meseriilor (mecanic auto, tinichigiu-carosier, vopsitor auto etc.) şi mai nou şi în cel al alimentaţiei publice: bucătari, ospătari, ajutor de bucătar, barman etc.

Concluzia unor suceveni: banii câştigaţi la Bistriţa se fac în două zile în străinătate

Un alt mare adevăr, care nu poate fi omis, este că foarte mulţi din cei care ar putea ocupa posturile amintite mai sus nu sunt în ţară. Muncesc în străinătate, iar mulţi dintre ei nu figurează în statistici.

La AJOFM Suceava am găsit ieri doi bărbaţi care tocmai se pregăteau să plece la muncă, legal, în Franţa. Ioan Liviu Zbîrbea şi Petru Dobrea, din Ilişeşti, ne-au spus că ar merge să muncească pentru firma din Bistriţa doar dacă nu ar avea altă variantă.

„Ca să poţi trăi cât de cât decent trebuie să câştigi măcar 500 de euro, preţurile din România sunt la fel de mari ca în ţările unde faci în două zile salariul dat de firma din Bistriţa. Dacă nu ai nimic de muncă e bun şi aşa, dar banul se câştigă în străinătate”, şi-au spus părerea cei doi. La fel ca ei gândesc milioane de români, care au plecat în străinătate sau aşteaptă o şansă să plece acolo şi nici nu vor să audă de locuri de muncă în România.

Abonaţii la ajutoare sociale se urnesc greu la un loc de muncă

Mulţi alţii, după cum arată şi statisticile, au învăţat să se descurce cu ce le oferă statul, ca ajutoare sociale, eventual mai adunând venituri din activităţi la negru, astfel că nu vor să se angajeze nicăieri.

În aceste condiţii, pentru angajatori cum este cel din Bistriţa, opţiunile rămase sunt destul de puţine. În general aceste firme au ca ţintă oameni aflaţi la vârste mai înaintate, care nu au alte variante, şi care sunt dispuşi totuşi să muncească.