O petiţie pentru salvarea liniei ferate spre Putna a adunat peste o mie de semnături în câteva zile

Peste o mie de oameni au semnat în doar câteva zile petiţia online „Salvăm Linia Dorneşti-Putna”, campania dorindu-se a fi o iniţiativă împotriva nepăsării şi un demers pentru salvarea acestei căi ferate secundare. Campania a fost iniţiată în ziua de 11 august, când Monitorul de Suceava a publicat un material cu titlul „Şeful Regionalei CFR Iaşi: Calea ferată spre Putna ar putea fi salvată cu implicarea autorităţilor locale”. În respectivul material de presă, Constantin Axinia, şeful regionalei, spunea că din punctul său de vedere această linie secundară, de mare tradiţie, nu este închisă definitiv şi ar putea fi exploatată măcar din punct de vedere turistic. Constantin Axinia spunea că ar fi nevoie de implicarea directă a autorităţilor din localităţile tranzitate de această linie, dar şi de semnale clare din partea localnicilor, în cazul în care aceştia mai au nevoie de tren. Constantin Axinia a dat exemplul altor linii secundare din Moldova, pentru care a primit numeroase solicitări de redeschidere de la cei care au nevoie de tren.

Argumentele pro-tren, dar şi contraargumentele legate de utilitatea acestuia

Revenind la linia secundară 515 Dorneşti-Gura Putnei-Putna şi la petiţia lansată pentru salvarea acesteia, până ieri, la ora 11.30, erau adunate 1.038 de semnături şi 68 de comentarii. În jur de 25% din cei care au semnat sunt din Rădăuţi, 12,8% sunt din Suceava, 7,5% din Putna, 5% din Vicovu de Sus şi 3,6% din Bucureşti. Multe semnături sunt şi din Torino sau Londra, unde sunt plecaţi mulţi suceveni din zona Rădăuţi-Vicov.

Chiar dacă iniţiativa acestei petiţii este lăudabilă, o simplă aderare online nu înseamnă decât foarte puţin. Rămâne de văzut dacă iniţiatorii acestei petiţii îşi vor concretiza iniţiativa şi cu un demers oficial ulterior, către CFR, pentru ca aceste bune intenţii să aibă şi o finalitate.

Iniţiatorii care au postat comentarii au venit cu argumente legate de pelerini care ar folosi trenul spre Putna, dar şi de localnici din zona Vicov-Putna care nu au legături directe cu municipiul Suceava sau cu Iaşiul, cum aveau până acum câţiva ani. Un segment important de călători ar urma să fie asigurat de elevi şi studenţi, care ar avea astfel mijloace de transport ieftine şi mai sigure spre municipiul Suceava sau spre centrul universitar de la Iaşi.

În ceea ce-i priveşte pe locuitorii din Rădăuţi, aceştia ar avea nevoie de trenuri de legătură spre Suceava, de unde ar putea lua mult mai uşor garniturile spre Bucureşti sau spre Ardeal şi Banat. Sigur, toate aceste argumente sunt şi contestabile, ruta Suceava-Putna fiind închisă tocmai din cauza lipsei de călători. Marile probleme sunt legate de starea proastă a liniei, care nu permite rularea cu o viteză decentă, condiţii în care concurenţa cu transportul auto este inegală. Între Rădăuţi şi Putna, de exemplu, trenul rula înainte de a fi anulat cu maximum 40 de kilometri la oră. 

O încercare de „împingere” a trenurilor măcar până la Rădăuţi a mai existat în 2014

Trenurile Suceava-Putna au fost anulate din 2012. De atunci,trenurile CFR circulă doar de la Suceava până la Dorneşti, deşi ar putea ajunge măcar până la Rădăuţi. O rută Suceava-Rădăuţi ar avea cu siguranţă mai mulţi călători decât ruta Suceava-Dorneşti, a admis şi şeful Regionalei CFR Iaşi. Un proiect de acest gen a existat în 2014, însă în cele din urmă nu a fost aprobat de conducerea CFR. Atunci justificarea a fost că există o concurenţă auto prea puternică, dar şi că autorităţile locale din Rădăuţi şi populaţia nu au dat semnale clare că vor ca trenul să ajungă până în localitatea lor.