Festivalul Naţional al Păstrăvului, la Ciocăneşti

Satul cultural al României în 2014, comuna-muzeu Ciocăneşti, a găzduit în perioada 14-16 august cea de-a XII-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului. De pe 10 august s-au derulat activităţi în cadrul „Săptămânii plutăritului”, ultimii plutaşi autentici din zonă, Vasile Morar, Vasile Raia, Savu Rusu şi Peter Cântea, construind o plută turistică împreună pentru turiştii ajunşi în zonă şi care au dorit să înveţe câte ceva despre tainele acestei meserii uitate. Cei prezenţi au învăţat să sfredelească, să lege cu şufa lemnul, să taie buşteanul cu joagărul sau să îl cureţe cu barda şi cuţitoaia.

Din cauza debitului foarte scăzut al apei şi a faptului că nu mai sunt haituri, „croaziera“ pe apa Bistriţei nu s-a mai desfăşurat.

Savu Rusu ne-a spus: „Bistriţa nu mai este pregătită pentru plutărit, dacă pornim mergem din bolovan în bolovan. Ar trebui amenajat cursul Bistriţei, ar trebui făcut un pic de strungă ca să poată merge plutele. Din 1969 nu s-a mai transportat lemn cu pluta pe Bistriţa şi de aceea nu s-a mai amenajat cursul apei”. 

Duminică, în cadru festiv, primarul comunei, Radu Ciocan, i-a premiat pe plutaşi pentru că păstrează această tradiţie, iar sătenii i-au cinstit cu afinată şi palincă, aşa cum se făcea pe vremuri, la coborâre, când oamenii de pe plute erau întâmpinaţi de soţii cu merinde, iar bărbaţii le ofereau băutură.

Stânele de pe Suhard, atracţie pentru turişti

Vineri, în prima zi a festivalului, şi duminică au fost organizate drumeţii la stânele turistice de pe muntele Suhard. Prima oprire a turiştilor a fost la Mănăstirea Sfânta Cruce pentru o scurtă rugăciune. Un alt popas a fost la stâna Şfeţărie, unde gazda, Alexandru Şcheu, a pregătit caş şi urdă, cârlan jintuit şi alte bucate din carne de oaie pregătite la ceaun. Turiştii au fost interesaţi şi de cum se făcea şvaiţerul, stâna fiind renumită în trecut pentru acest produs, iar o parte din beciurile vechi de peste 150 de ani în care acesta era păstrat pentru maturare câte 120 de zile au rămas până astăzi.

Tot pe Suhard au ajuns şi turişti călare, turismul ecvestru câştigând din ce în ce mai mult teren în bazinul Dornelor.

„Promovăm Munţii Suhard pentru că dorim ca, pe viitor, acest masiv muntos să îl transformăm într-o destinaţie de vacanţă pentru cei care vin în zona noastră“, ne-a declarat primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan.

Mina Oiţa face parte din circuitul turistic al comunei Ciocneşti

Turiştii ajunşi la Ciocăneşti au fost invitaţi să viziteze şi mina turistică Oiţa. Din cele 15 galerii din care se extrăgea minereu de mangan utilizat la producţia de tablă de la Combinatul siderurgic de la Galaţi, se vizitează doar una dintre galerii. După un instructaj, cei ajunşi la Oiţa au fost echipaţi cu cizme de cauciuc, cască de miner cu lampă şi bluză de salopetă, pentru că temperatura în mină este de 3 grade Celsius. Intrarea în mină s-a făcut după o perioadă de acomodare în gura minei, timp în care ghidul, Petrică Moroşan, un fost miner care a lucrat la mina Oiţa 27 de ani, a prezentat un scurt istoric al minei, activitatea minieră în regiune datând din 1770.

La lumina lămpilor, în drumul spre „inima pământului” s-au putut vedea utilaje folosite de mineri, un cărucior cu care era transportat minereul, un front de lucru din care se exploata minereu în momentul închiderii minei, spaţiul special amenajat în care se ţinea dinamita etc. La ieşirea din galerie, pentru a se acomoda cu temperaturile ridicate, turiştii au vizitat un mic muzeu, amenajat într-o fostă sală de şedinţe a exploatării miniere.

Concurs de pescuit

Concursul de pescuit păstrăv în râul Bistriţa s-a desfăşurat sâmbătă, în condiţii dificile, apa fiind tulbure în urma unei ploi torenţiale. Au fost capturi de păstrăv dar şi de lipani, concurenţii realizând şi ecologizarea sectoarele de pescuit.

La concursul de pescuit la muscă iniţiat în urmă cu mai bine de 10 ani de dr. Octavian Cubleşan, Ionică Turda, Dorel Agache şi Leonard Rey au participat 12 pescari din judeţele Suceava, Maramureş, Harghita şi tot atâţia arbitri.

Leonard Rey, organizatorul concursului de pescuit la muscă artificială, ne-a declarat: „La proba de pescuit tot peştele se eliberează, cârligele nu au spin, peştele fiind rănit cât mai puţin. Se face un punctaj în funcţie de numărul de peşti prinşi, dimensiunea lor şi frecvenţa cu care se prind peştii. Bistriţa Aurie este o apă cu o bonitate foarte bună în Campionatul Naţional de Pescuit la muscă artificială şi  pescarii se bucură să vină la Ciocăneşti.”

Pregătirea, desfăşurarea şi premierea concursului de pescuit au fost făcute de membrii Clubului Rotary Vatra Dornei, prin Leonard Rey. Pescarii împreună cu arbitrii şi membrii Clubului Rotary au schimbat regulamentul de premiere începând cu acest an, toţi hotărând ca fondul de premiere să ajungă la copiii din Ciocăneşti, aceştia primind ghiozdane complet echipate pentru şcoală.

„Este mult mai elegant să ajutăm aceşti copii decât să ne premiem noi între noi”, a precizat Leonard Rey. Locul I a fost ocupat de Octavian Rebenciuc, acesta fiind premiat şi pentru cea mai mare captură, un lipan de 32,5 centimetri, pe locul II s-a situat Valerian Rebenciuc, iar locul III a fost ocupat de Nicu Racu.

Expoziţie de lăzi de zestre

Pentru al treilea an consecutiv Festivalul Naţional al Păstrăvului a avut o secţiune specială dedicată lăzilor de zestre. A avut loc o paradă a celor mai frumoase lăzi de zestre din comunele sucevene Ciocăneşti, Mălini, Calafindeşti, Iacobeni, dar şi din Maramureş, de la Vinerea – judeţul Alba, Cândeşti – judeţul Dâmboviţa şi Bardari - Republica Moldova, lăzile fiind purtate prin centrul comunei Ciocăneşti de cei mai vrednici gospodari ai acestor localităţi, îmbrăcaţi în frumoase costume populare specifice localităţilor de provenienţă. Expoziţia care a fost amenajată pe scena din vecinătatea Casei de Cultură “Florin Gheuca” a fost apreciată de cei care au ajuns la Ciocăneşti.

Donaţie de vopsele şi materiale de construcţie

Ciocăneşti, renumit în lume pentru casele-i ornamentate cu motive tradiţionale, a fost inclus în campania „Redescoperă culorile României”, pe care Policolor a lansat-o la aniversarea a 50 de ani de activitate. Prin acest proiect au fost donaţi 700 de litri de vopsea şi câteva tone de materiale de construcţii care au fost şi vor fi utilizate pentru revopsirea caselor, printre care se numără şi Muzeul Etnografic, şi decorarea caselor noi. În luarea acestei decizii de firma bucureşteană a contat faptul că la Ciocăneşti a fost dată o Hotărâre de Consiliu Local prin care locuitorilor le este recomandat să adopte un stil arhitectural specific locului, iar la fiecare casă nouă pentru care se emite autorizație de construire se ţine seama de integrarea motivelor tradiţionale în proiect. Cu această ocazie, câţiva voluntari au realizat motive tradiționale pe gardul recent construit al stadionului din Ciocăneşti.

Specialiştii de la Policolor, împreună cu jurnalişti, specialişti în urbanism şi arhitectură şi etnologi au jurizat „Cea mai frumoasa casă tradiţionala”, „Cea mai frumoasă grădină cu flori”, „Cel mai frumos costum popular” şi „Cea mai frumoasă ladă de zestre”. Premierea la cele patru categorii a avut loc în cadrul spectacolului de duminică, gospodarii cu cele mai frumoase case dar care nu au prins un loc pe podium primind „Diplome pentru păstrarea tradiţiilor arhitecturale ciocăneştene”.

Folk, folclor, hapuc şi oină

Dacă ziua de vineri s-a terminat cu un recital de muzică folk şi poezie susţinut de Andrei Păunescu, Magda Puşcaş, Vasile Mardare, Valentin Moldovan, Mihaela Popescu, Sorin Ursan, Marius Matache, Ştefania Iacob şi Sorin Poclitaru, sâmbătă, pe scena amplasată în curtea Casei de Cultură a avut loc spectacolul folcloric „La zi de sărbătoare”. Printre invitaţi s-au numărat Călin Brăteanu, Valeria Arnăutu, Ovidiu Purdea Someş, ansamblurile folclorice din Botoş, Mălini, Calafindeşti, Cândeşti (judeţul Dâmboviţa), Săsciori şi Vinerea (ambele din judeţul Alba), Satulung (Maramureş), Vatra Dornei şi Bardari (Republica Moldova). Seara s-a încheiat cu concertul trupei Fără Zahăr şi cu „Hora plutaşilor”.

Duminică, 16 august, de la ora 15,00, a avut loc spectacolul artistic susţinut de Ansamblul „Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti, Miruna şi David Ţăran, Oana Tomoioagă, Şerban Horj, Ana-Maria Chiloti, Laura - Maria Niculiţă, Laura Erhan, Cristina Gheorghiu, Tatiana Ţintă, Saveta Bogdan, Alexandru Brădăţan şi Sonny Flame. Manifestările s-au încheiat cu un foc de tabără.

Tot duminică au avut loc manifestările demonstrativ-sportive „De la hapuc la oină”. Detalii despre jocul de hapuc a oferit un fost jucător trecut de 60 de ani, Vasile Moroşan, iar despre oină a vorbit celor prezenţi profesorul Radu Roată, cel care a înfiinţat în 1979, la Salcea, o echipă de oină. Echipa de juniori II a Şcolii Gimnaziale Salcea a obţinut anul trecut titlul de campioni la juniori II, anul acesta fiind vicecampioni.

În 2014, Radu Roată a început iniţierea tinerilor interesaţi de acest sport şi în satul natal, Ciocăneşti, iar duminică elevii pregătiţi de el au arătat spectatorilor ce înseamnă acest sport. A avut loc şi un meci demonstrativ, comentat la staţia de amplificare a stadionului, între echipele din Salcea şi Remetea Chiuarului, în care sucevenii s-au impus cu scorul de 9 la 4.

A fost lansat imnul comunei Ciocăneşti 

La încheierea manifestărilor primarul Radu Ciocan ne-a spus că este mulţumit de reuşita evenimentelor organizate în acest an, luând ca reper numărul foarte mare de participanţi.

„Am încercat ca şi în anii precedenţi să venim cu o ofertă diversificată pentru toţi cei care ne calcă pragul în această perioadă. Chiar dacă ploaia ne-a stricta un pic planurile din punct de vedere organizatoric, a fost bine-venită ţinând cont de perioada de secetă pe care o traversăm. Avem nevoie de ploaie şi pentru a creşte debitul pe Bistriţa. Anul acesta nu am putut lansa pluta din cauza nivelului foarte scăzut al apei. Dacă va fi suficientă apă poate o lansăm luni, în ultima zi a <Săptămânii plutăritului>, dacă nu, pe 8 septembrie, la Festivalul <Răscolul Stânii de la Botuş> .

Un element foarte important în acest festival a fost organizarea paradei lăzilor de zestre. Am avut ansambluri folclorice reprezentative din comună care concurează pentru <Satul Cultural al României> 2015 şi fiecare ansamblu a venit cu lada de zestre specifică zonei.

A fost lansată şi o melodie specială pentru comună, <Cântec pentru Ciocăneşti>, versurile aparţinându-i lui Sorin Poclitaru, iar muzica lui Vasile Mardare.

În scop promoţional am scos câteva sute de CD-uri cu acest imn al Ciocăneştiului. Versurile sunt reprezentative pentru noi pentru că fac referire la specificul Ciocăneştiului, pomenindu-se şi de plute, şi de Suhard, şi de tot ce are Ciocăneştiul. Este o trecere în revistă a tuturor obiectivelor turistice cu care ne putem mândri”, a precizat primarul Radu Ciocan.