Clase de liceu supraaglomerate, cu un efectiv de peste 35 de elevi, boboci mutaţi de la un liceu la altul doar din pix, legi ignorate şi eforturi depuse de elevii corecţi trimise în derizoriu compun tabloul admiterii la liceu din judeţul Suceava.
Cu toate că admiterea se realizează printr-un mecanism transparent şi imparţial, respectiv repartizarea computerizată, Inspectoratul Şcolar Suceava dovedeşte că orice elev se poate transfera la un liceu mai bine cotat chiar dacă are medie prea mică la admitere.
Iar mecanismul transferurilor funcţionează bine mersi la instituţia suceveană de ani buni, numai din 2011 şi până în prezent fiind aprobate aproape 1.500 de solicitări de transfer, la nivelul claselor a IX-a, de la un liceu la un altul mai bun sau de la un profil către un alt profil, în cadrul aceluiaşi liceu.
Practica devenită „tradiţie” în învăţământul sucevean permite elevilor cu medii de admitere de 6 sau 7 să fie colegi cu elevi care au avut medii de admitere peste 9.
În fiecare an, justificările pentru care au fost aprobate cererile de transfer au fost aceleaşi: imposibilitatea efectuării navetei din cauza situaţiei materiale precare sau boală, cazuri de fraţi sau cereri de înscriere la liceu completate greşit.
Aceleaşi argumente au fost invocate şi în acest an, când din cele 523 de cereri de transfer, au fost aprobate aproape 400, argumente demolate însă de Corpul de control al Ministerului Educaţiei care, în urma controlului efectuat la Suceava, a depistat 300 de cereri ilegal aprobate de comisia condusă de adjuncta IŞJ Suceava Cristina Teodorovici.
Planuri de şcolarizare date peste cap
5.563 de absolvenţi de clasa a VIII-a au trecut în această vară prin emoţiile admiterii la liceu. Cum concurenţa pentru colegiile reputate din judeţ a fost acerbă, admişi au fost doar cei cu medii de admitere pe măsură, în limita capacităţii de şcolarizare, aprobată de Ministerul Educaţiei. În fiecare clasă au fost repartizați, conform planului de școlarizare, câte 28 de elevi. Însă după repartizarea făcută de minister, la Suceava a urmat un şir lung de mutări ale unor elevi de clasa a IX-a de la liceele la care fuseseră repartizați computerizat la alte licee din județ (mai bune), la diverse profiluri şi specializări, chiar dacă media lor de admitere nu le-a permis să acceadă în respectivele clase.
Cele mai multe dintre transferurile aprobate vizau colegiile de top - „Petru Rareş” Suceava (58 de cereri aprobate), „Ştefan cel Mare” Suceava (20 de cereri aprobate), „Mihai Eminescu” Suceava (16 cereri aprobate), motiv pentru care numărul elevilor din clase a ajuns de la 28 chiar şi la 35.
Astfel, planurile de şcolarizare de la cele mai râvnite licee, stabilite de ministerul de resort, au fost date peste cap de aceste transferuri, în mod abuziv. Marea majoritate a acestor transferuri vizau elevi cu medii mici, repartizaţi iniţial la licee slabe şi mutaţi ulterior, cu girul IŞJ Suceava.
Rezultatele raportului ajung astăzi pe masa ministrului
Corpul de control al Ministerului Educaţiei a verificat transferurile aprobate de Inspectoratul Şcolar Suceava săptămâna trecută, raportul final urmând să ajungă pe masa ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, astăzi. Primele rezultate ale controlului efectuat de Ministerul Educaţiei la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava relevă faptul că circa 300 dintre cererile de transfer nu au fost aprobate cu respectarea literei legii.
Vasile Şalaru, secretar de stat pe probleme de învăţământ preuniversitar în cadrul ministerului de resort, a declarat că va sesiza organele penale. Odată cu declanşarea scandalului transferurilor, la Suceava sunt aşteptate şi schimbări importante la cârma IŞJ. Vasile Şalaru a precizat că, în următorul an şcolar, inspectorul general Gheorghe Lazăr şi adjuncta Cristina Teodorovici vor pleca de la conducerea învăţământului sucevean.
(17 aug 2015, 12:20:14
Legea invatamantului prevede f clar ca treuiau sesizate organele de cercetare, dar nu s-a facut nimic. De ce? Sunt convins ca doar dintr-un motiv simplu: cred ca se ia sgaga numerar de catre cei de la ISJ (a se vedea vilele impresinante ale unor fosti sefi de la ISJ care nu pot sa le justifice cu salariile lor de bugetari) iar o parte, sub forma de miel de Paste, porc de Craciun, vin, afinata, etc, poate chiar malaies in calcaies, ajungeau la cei care trebuiau sa instiinteze acele organe. Nu mai mentionez ca notiunea de coruptie, asa cum e ea definita, inseamna favorizarea unui beneficiar pe orice cale, adica inclusiv detasare ilegala.
Finalizarea acestui caz? E evident: avertisment verbal (un fel parat la mama). Apoi, de la capat.