Cazinoul din Vatra Dornei, tot mai aproape de prăbuşire

Pagina neagră din istoria Cazinoului Vatra Dornei îşi derulează noi episoade, iar fiecare zi care trece fără ca nimeni să intervină pentru a salva acest monument istoric unic pentru zona noastră înseamnă un nou pas spre cel mai sumbru scenariu posibil: prăbuşirea imobilului. În noiembrie anul trecut, clădirea a ajuns în administrarea firmei Ecoland Production SRL Botoşani, care a preluat-o de la Fondul Bisericesc Ortodox Religionar al Bucovinei în contract de locaţiune pentru o perioadă de 49 de ani. După nouă luni de la acel eveniment, Cazinoul este în aceeaşi stare jalnică, iar perspectivele pentru perioada imediat următoare sunt la fel de slabe pentru a vedea că se mişcă ceva în bine faţă de acest monument istoric. Prietenia dintre noul administrator al Cazinoului şi conducerea Primăriei Vatra Dornei s-a deteriorat destul de rapid, iar acum se vorbeşte deja de o „relaţie ostilă”.

„Trebuie intervenit în regim de urgenţă, în caz contrar riscurile fiind enorme”

Potrivit Doinei Berescu, administratorul SC Ecoland Production SRL Botoşani, expertiza anunţată la finele anului trecut pentru a se cunoaşte cu exactitate starea imobilului a fost încheiată doar parţial. Mai exact, din cele cinci expertize se cunosc datele doar în ceea ce priveşte stadiul fizic al clădirii, iar rezultatul este unul deloc plăcut: Cazinoul Vatra Dornei este în precolaps. Cu alte cuvinte, dacă nu se intervine rapid şi eficient se va vorbi despre cazinoul din Vatra Dornei la timpul trecut.

„Imobilul poate fi reabilitat şi trebuie intervenit în regim de urgenţă, în caz contrar riscurile fiind enorme. Până în prezent am realizat doar nişte lucrări minime de igienizare la exterior şi aerisire a clădirii, am desfăcut nişte folii de la uşi şi geamuri pentru a nu se dezvolta ciupercile. Sunt infiltraţii de apă printr-o parte a acoperişului care necesită o intervenţie minimală, dar totul se face cu avizele necesare, fiind vorba de o clădire de patrimoniu”, a arătat Doina Berescu.

Un teren de 2.495 mp din spatele cazinoului, motivul disputei dintre părţi

Administratorul SC Ecoland Production SRL Botoşani spune că orice intervenţie la clădire este blocată de faptul că terenul din jurul cazinoului aparţine statului român, iar până acum nu s-a găsit înţelegere pentru închirierea sau concesionarea acestuia. La mijloc este vorba de o suprafaţă de 2.495 mp situată între clădirea cazinoului şi parcul din Vatra Dornei şi care a stârnit o adevărată dispută între actualul administrator al clădirii şi conducerea primăriei din localitate.

Doina Berescu reclamă faptul că în jurul cazinoului mai există doar un metru de teren, ceea ce face imposibilă orice acţiune de reabilitare a clădirii. „Nu pot să mă racordez nici măcar la reţeaua de energie electrică şi asta pentru că terenul nu este al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Nu pot fora pe terenul altei entităţi pentru a stabili exact ce lucrări trebuie efectuate, iar expertiza de structură este pur şi simplu blocată. Sincer să fiu, nu m-am aşteptat să am opoziţie la nivel local, chiar am crezut că oamenii din Vatra Dornei doresc să pună în valoare o clădire de asemenea importanţă. Din punctul meu de vedere avem de-a face cu o relaţie ostilă din partea Primăriei Vatra Dornei, o schimbare la 360 de grade faţă de ceea ce era la început. Practic, suntem legaţi de mâini şi de picioare”, a acuzat Doina Berescu.

Cererea de concesionare a terenului, respinsă de consilierii locali din Vatra Dornei

În opinia administratorului SC Ecoland Production SRL Botoşani, singura variantă pentru ca lucrurile să se mişte în ceea ce priveşte refacerea cazinoului ar fi aceea ca Primăria Vatra Dornei să accepte închirierea sau concesionarea terenului pentru o perioadă de 49 de ani. O astfel de solicitare a fost depusă în Consiliul Local Vatra Dornei acum câteva luni, dar votul a fost împotrivă.

„Cererea de concesionare a terenului a fost formulată în nume propriu de SC Ecoland Production SRL Botoşani, ori atâta vreme cât ei nu sunt proprietari ai cazinoului, ci doar administratori, nu aveam temeiul legal pentru a da curs favorabil cererii. Le-am explicat şi lor acest lucru, iar între timp au venit cu o serie de completări din partea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor”, a menţionat Ilie Boncheş, primarul din Vatra Dornei.

O soluţie de compromis pe care Primăria Vatra Dornei o respinge pentru că nu respectă legea

Doina Berescu a spus că a venit cu o propunere de compromis, numai că reprezentanţii administraţiei dornene au respins-o din start.

„Blocajul existent în acest moment poate fi rezolvat, dar calea de compromis propusă de noi s-a izbit de refuzul autorităţilor locale, care se folosesc de acest litigiu pentru a-şi rezolva şi alte probleme. Soluţia de compromis ar fi aceea ca Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să renunţe la acea suprafaţă de 2.495 mp aflată în discuţie din totalul de 30 de hectare din zona parcului balnear pe care le revendică la Comisia Naţională Specială de Retrocedare a unor imobile ce au aparţinut cultelor religioase. În felul acesta, revendicarea şi-ar urma cursul pentru cele 30 de hectare, mai puţin terenul despre care vorbim, iar noi am putea interveni pentru refacerea cazinoului. Din păcate, această variantă a fost respinsă, iar cei de la Primăria Vatra Dornei ar vrea ca Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor să renunţe cu totul la cererea de retrocedare a celor 30 de hectare de teren. Pe româneşte, doresc să se folosească de noi pentru a obţine o serie de avantaje din partea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Noi nu dorim să ne transformăm în instrument de şantaj al Primăriei Vatra Dornei în relaţia cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor”, a susţinut Doina Berescu.

Primarul Ilie Boncheş respinge aceste acuzaţii şi spune că nu s-a ajuns la înţelegerea propusă de reprezentanţii firmei Ecoland Production pentru simplu fapt că nu s-au găsit căile legale de rezolvare a diferendului.

„Toată lumea a manifestat deschidere pe acest subiect şi orice om din Vatra Dornei doreşte să vadă cazinoul refăcut. Ne-au reproşat că nu ne implicăm, dar ei nu au venit cu acte concrete în favoarea lor. Atâta vreme cât terenul este parcelat nu-l putem diviza pentru că aşa doresc ei. Am acceptat un dialog deschis, dar nu am văzut aceeaşi reciprocitate şi din partea lor”, a declarat Ilie Boncheş.

Un presupus document din arhivele de la Viena ar putea schimba radical lucrurile

Pe de altă parte, Doina Berescu susţine că a identificat documentele necesare prin care se dovedeşte faptul că Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, prin Fondul Bisericesc Religionar Ortodox al Bucovinei, este proprietarul celor 30 de hectare revendicate la Comisia Naţională Specială de Retrocedare a unor imobile ce au aparţinut cultelor religioase.

„Aceste documente există în arhivele de la Viena şi am depus o cerere pentru a avea acces la ele. În momentul în care le vom avea în mână vom demonstra că Fondul Bisericesc este proprietar asupra terenului, ceea ce ar determina Comisia Naţională Specială de Retrocedare a unor imobile ce au aparţinut cultelor religioase să predea terenul şi celelalte imobile. Din păcate, această procedură este una de durată mai lungă, iar cazinoul este afectat de trecerea timpului”, a adăugat Doina Berescu.

Care erau planurile din noiembrie 2014

În noiembrie 2014, Doina Berescu anunţa cu mult optimism care erau planurile pentru Cazinoul din Vatra Dornei, lucrările de refacere fiind stabilite într-un termen de 5 ani. Aproape un an din această perioadă de graţie a trecut, iar clădirea monument istoric continuă să se degradeze într-un ritm accelerat.

„La o primă estimare avem de reabilitat 2.500 mp suprafaţă construită (demisol şi parter), la un preţ mediu de 1.500-2.000 de euro/mp. Tot în urma evaluărilor vom stabili toate funcţiunile clădirii, dar pot să amintesc că vor fi amenajate spaţii pentru activităţi de divertisment, activităţi comerciale şi de interes public (sală multifuncţională pentru spectacole, cinematograf 3D, săli de conferinţe, cafenea/ceainărie, o zonă în care vor fi expuse într-o formulă modernă obiecte şi documente ale istoriei cazinoului de la înfiinţare şi până la intrarea în patrimoniul Fondului Ortodox Bisericesc). Nu pot spune în acest moment dacă vom avea şi funcţiunea de activităţi tip cazinou, urmând să decidem după finalizarea evaluărilor de care am amintit”, erau planurile anunţate de Doina Berescu.

Cine sunt noii administratori ai Cazinoului din Vatra Dornei

Firma Ecoland Production este condusă în proporţie de 100% de Doina Berescu din 2010. Aceasta se află într-un parteneriat strategic cu soţul ei, afaceristul Iulian Berescu.

La începutul lui 2011, cei doi şi-au vândut propria firmă, Romtranspetrol, către azerii de la SOCAR. Firma celor doi botoşăneni deţinea o reţea de 14 benzinării în judeţele Botoşani, Suceava şi Neamţ şi era extrem de importantă printre jucători pe piaţa distribuţiei de carburanţi din nord-estul ţării.

„În Vatra Dornei am desfăşurat, începând cu anul 2001, două proiecte de succes, respectiv depozitul de carburanţi din Argestru - Vatra Dornei, pe care l-am reabilitat, modernizat şi care în prezent este exploatat de Grupul Rompetrol, şi cele două benzinării care fac parte din reţeaua naţională SOCAR”, a explicat Doina Berescu.

Cazinoul a fost inaugurat în 1899

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit prin subscripţie publică în timpul dominaţiei Imperiului Austro-Ungar.

A fost inaugurat pe 10 iulie 1899 şi a adus laolaltă constructori, autorităţi române şi imperiale austriece, turişti şi localnici.

La acea vreme rivaliza cu cazinourile din Viena sau Paris, iar în sala de dans cu trei candelabre imense în care ardeau lumânări din ceară de albine se aduna întreaga lume bună, de la ofiţeri austrieci şi până la tineri români aflaţi la studii în Apusul Europei.

După Primul Război Mondial a început să-şi piardă din strălucire, iar sub comunişti a fost transformat în club muncitoresc şi centru al staţiunii balneare. Aici se ţineau şedinţe de partid sau întâlniri sindicale, dar şi campionate naţionale de şah.

După 1989, clădirea a fost administrată de Primăria Vatra Dornei, dar lipsa banilor a dus la accentuarea stării de degradare. Încercări timide de reabilitare s-au făcut la finele anilor 1990, dar mai apoi clădirea a intrat în proprietatea Fondului Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina şi a rămas abandonat ani în şir, doar norocul făcând să nu se dărâme.