Culturile de cartof şi porumb, pârjolite de secetă

Două dintre culturile predominante din Suceava, cartoful şi porumbul, sunt  compromise de secetă, în unele părţi ale judeţului situaţia fiind realmente critică. Cartofi de mărimea unei prune şi ştiuleţi de porumb mici, închirciţi şi în lapte, aceasta este imaginea culturilor în localităţile din jurul municipiului Suceava. Cel puţin la fel de prost stă situaţia în comunele aflate spre limita judeţului Suceava cu Botoşani şi în zona Fălticeni. 

Un pic mai norocoşi sunt cultivatorii de teren din zona Rădăuţi-Siret, unde au mai căzut cantităţi de precipitaţii, iar culturile nu au fost pârjolite complet de secetă. 

Cum arată un cuib de cartof

Unul dintre cultivatorii importanţi din zona Sucevei, Mihai Flutur, care lucrează peste o sută de hectare de teren în zona limitrofă municipiului Suceava, ne-a arătat ieri cum arată culturile în teren. Ne-am oprit întâi pe un teren cultivat cu cartof. Starea dezastruoasă a culturii este vizibilă şi la nivelul tulpinii, care este foarte uscată.

În luna august, în prag de recoltare, un cuib este format din câţiva cartofi mici şi deformaţi de lipsa de apă.

„În mod normal, acum, un cuib trebuia să aibă un kilogram două sute - un kilogram trei sute, dar el abia are 500-600 de grame. Cartoful este mic, dar la maturitate. Seceta l-a dus la o maturitate rapidă. Din păcate, anul acesta vom fi pe pierdere în mod clar la cartof, chiar dacă ar ploua şi mâine nu m-ar ajuta cu nimic, cartoful este deja îmbătrânit”, a explicat Mihai Flutur.

Cartofii sunt maturizaţi, doar foarte mici 

Cartoful mare de acum este la nivelul cartofului de sămânţă.

„Ce este acum nu e cartof de consum, cei mai mari sunt cartofi de sămânţă.  Dacă ne referim strict la zona Sucevei, anul acesta nu avem cartofi de consum. Un cartof mare avea în mod normal 500-600 de grame, iar el acum abia are o sută de grame”.

Starea dezastruoasă a porumbului

Ne-am deplasat apoi într-un lan de porumb al fermierului. Un lan de porumb de siloz.

„În mod normal acest soi de porumb siloz trebuia să fie de 2,80 metri înălţime la această vreme, dar el nu are mai mult de 1,60-1,70 metri înălţime, în timp ce o parte din porumb are mai puţin de un metru. Ştiuletele este foarte mic, producţia va fi cam la jumătate faţă de anul trecut”, a explicat Mihai Flutur. El a arătat că la 30 de kilometri distanţă, la Grăniceşti, unde mai are cultivată o suprafaţă importantă de porumb, situaţia stă semnificativ mai bine.

Fermierul s-a arătat sceptic cu privire la faptul că ploile ar mai putea salva cultura porumbului, cu atât mai mult cu cât prognoza pe termen scurt nu anunţă precipitaţii.

Grâul, singura cultură cu rezultate bune în acest an

El a arătat că ploile sunt totuşi aşteptate cu sufletul la gură pentru a exista posibilitatea înfiinţări culturilor de toamnă.

Dacă porumbul şi cartoful sunt compromise de secetă, grâul, a treia cultură importantă ca suprafaţă cultivată în judeţ, a fost mult mai puţin afectat. Cultivat din toamnă, acesta a beneficiat de umiditate în perioada de iarnă, astfel că seceta din ultima perioadă nu l-a afectat foarte tare.

„Grâul este bun, îndeplineşte condiţiile de calitate. Este excepţia din acest an agricol dezastruos”, a declarat Mihai Flutur.

„Am două vaci şi mă chinui să le dau ceva de mâncare”

În condiţiile în care nici măcar fermierii mari, care au aplicat tehnologia de manual, nu au rezultate, micii cultivatori nu au la ce se aştepta de la culturile de cartof sau de porumb. Oamenii spun că, în condiţiile actuale, se vor mulţumi dacă vor avea cartofi sau porumb pentru consumul propriu. Despre hrană pentru animale nici nu poate fi vorba.

Pe un teren de la ieşirea din Suceava spre Mitoc l-am găsit pe Mihai Amariei, din Iţcani. Alături de membrii familiei sale, bărbatul cosea puţina iarbă de pe o cărare dintre culturile agricole.

„Am două vaci şi mă chinui să le dau ceva de mâncare, strâng tot ce pot de pe ogoare. Pe imaşul comunal le scot doar ca să nu le ţin în ogradă, e uscat tot, când bat ţăruşul în pământ să priponesc vaca nu intră. Eu unul nu am mai prins o asemenea secetă”, ne-a spus Mihai Amariei, om trecut de prima tinereţe.

Bărbatul a relatat că mulţi dintre vecini şi-au vândut sau urmează să-şi vândă vacile. Mai ales în sezonul rece care urmează oamenii nu vor avea cu ce să-şi hrănească animalele.