Agricultura din Suceava, încă departe de exploatarea comasată şi productivă

Agricultura din judeţul Suceava se practică preponderent pe suprafeţe mici, în ciuda unei tendinţe de exploatare comasată a terenurilor, care se resimte de câţiva ani. Asta rezultă dintr-o analiză efectuată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, privindu-i pe sucevenii care au depus cereri pentru subvenţia pe terenurile agricole. Ferma medie vegetală din judeţul Suceava nu atinge nici măcar jumătate din dimensiunea unei ferme vegetale medii din România.

Numărul sucevenilor care vor încasa subvenţii, mult mai mic în acest an

Analizele APIA Suceava arată că în acest an au fost depuse 50.537 de cereri pentru subvenţii, faţă de 57.602 dosare eligibile în 2014. Aşadar, o scădere foarte mare a numărului de beneficiari, ceea ce înseamnă bani pierduţi pentru agricultori. Practic, în acest an se vor încasa subvenţii de la Uniunea Europeană pentru o suprafaţă de teren mai mică cu 10% decât în 2014. Despre cauzele aceste scăderi, explicaţiile sunt diferite în funcţie de cine le oferă. Agricultorii spun că procedurile greoaie, modificate în 2015, şi întârzierea debutului campaniei au dus la pierderea banilor europeni, în timp ce oficialii APIA Suceava au dat vina pe asociaţiile constituite în localităţile judeţului care, în multe cazuri, au fost măcinate de conflicte interne şi nu au avut documentaţia necesară pentru a depune dosare eligibile.

În raportul oficial al APIA Suceava se arată că, în 2014, fermierul beneficiar de subvenţii a lucrat, în medie, 3,86 de hectare de teren, în timp ce în 2015 suprafaţa medie a fermierului care a solicitat sprijinul pe suprafaţă este de 4,14 hectare. De precizat că aceste subvenţii îi vizează doar pe agricultorii care lucrează minimum un hectar de teren agricol, existând şi mulţi alţii cu suprafeţe mai mici, care nu au fost luaţi în calcul în această analiză. Prin comparaţie, în România, în 2014, suprafaţa medie pe fermier a fost de 9,66 de hectare de teren lucrat, în timp ce în 2015 fermierii care au solicitat subvenţii deţin, în medie, 10,75 de hectare.

Acest decalaj foarte mare faţă de media la nivel naţional se explică prin lipsa unui număr important de fermieri mari care să aibă ferme de mii de hectare. 

Cea mai mare societate care face agricultură în judeţ, aflată în zona Siret, lucrează în jur de 1.700 de hectare de teren, parte luat în arendă şi parte cumpărat. Majoritatea fermierilor mari din judeţ lucrează însă câteva sute de hectare de teren. Dezvoltarea acestora este vizibilă în cele mai multe părţi ale judeţului. O parte dintre cei care au început să facă agricultură în judeţ sunt străini. Un exemplu este cel a doi tineri germani, care lucrează suprafeţe mari de teren în zona Fălticeni.