Găsit nevinovat şi achitat la Curtea de Apel, după ce, la Tribunal, i-au dat 12 ani de închisoare, pentru aceleaşi acuzaţii

Un tânăr în vârstă de 31 de ani din municipiul Suceava, trimis în judecată de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pentru că ar fi făcut parte dintr-o grupare de tineri care racola cărăuşi de cocaină şi heroină pentru releţele internaţionale de trafic cu stupefiante, a fost găsit nevinovat şi achitat de Curtea de Apel Suceava, după ce iniţial, pentru aceleaşi acuzaţii, judecătorii de la Tribunalul Suceava l-au condamnat la nu mai puţin de 12 ani de închisoare.

Prima sentinţă prin care tânărul în cauză, Cătălin Constantin Anghelina, a fost condamnat a fost dată în ianuarie 2014, a doua, cea definitivă, de achitare, în urmă cu aproximativ trei săptămâni.

Faptul că magistraţii celor două instanţe au dat soluţii total diferite, mai ales că probele de analizat din dosar au fost aceleaşi, ne-a făcut să solicităm motivarea sentinţei rămase definitivă pe 9 iulie a.c..

În acel dosar, pronunţarea dată de Curtea de Apel Suceava a evidenţiat o interpretare diferită şi în privinţa pedepselor date faţă de ceilalţi 11 inculpaţi. Dacă instanţa de fond, Tribunalul Suceava, i-a trimis la închisoare pe toţi (inclusiv pe Anglelina) dându-le ani grei după gratii, de la 7 la 15 ani de închisoare, în apel, pedepsele au intrat la apă, doar patru persoane fiind trimise să-şi execute pedepsele în penitenciar, cu condamnări reduse de la 15 la 5 ani, în cazul a doi dintre inculpaţi, sau de la 12 ani ori 7 ani, la 3 ani de închisoare, pentru ceilalţi doi. Restul inculpaţilor au primit pedepse cu suspendare, între doi ani şi şase luni de închisoare şi trei ani.

Acuzaţiile procurorilor

Toţi cei 12 inculpaţi din acest dosar au fost trimişi în judecată în decembrie 2009 de procurorii DIICOT Suceava, fiind acuzaţi că au participat la racolarea a zeci de tineri cărăuşi şi la organizarea şi finanţarea „excursiilor” acestora în străinătate.

O parte dintre inculpaţi au fost şi ei, iniţial, cărăuşi, experienţă în urma căreia au intrat în legătură directă cu dealeri internaţionali de droguri.
Reţeta câştigurilor de zeci de mii de euro, prin racolarea de tineri în „sevraj” după bani, care să transporte stupefiante dintr-o ţară în alta, au adus-o şi la Suceava şi, în numai câteva luni, au reuşit să găsească zeci de cărăuşi, tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, proveniţi, cu precădere, de la casele de copii.
Procurorii DIICOT susţineau în rechizitoriu că inculpaţii au organizat şi finanţat în perioada decembrie 2008 – martie 2009 nu mai puţin de 16 transporturi de stupefiante. Pe lista ţărilor în care au fost trimişi cărăuşii de droguri a fost şi China, fiindu-le promise la întoarcere sume între 3.000 şi 4.500 de dolari SUA.

În afacerea "cărăuşii" au fost implicaţi peste 100 de tineri suceveni, mulţi dintre aceştia fiind prinşi cu droguri pe teritoriul altor state şi condamnaţi la închisoare acolo.

Motivarea achitării inculpatului Anghelina

Cătălin Constantin Anghelina a susţinut că este nevinovat încă de la începerea procesului la Tribunalul Suceava. Judecătorii acestei instanţe i-au dat 12 ani de închisoare. La Curtea de Apel, inculpatul şi-a menţinut poziţia şi a solicitat să fie achitat.

Judecătorii au luat rând pe rând acuzaţiile ce i se aduc inculpatului şi probele anchetatorilor. Mai întâi că i-ar fi ajutat pe alţi doi inculpaţi, George Ionuţ Bleancă şi Lucian Adrian Străchinariu, să racoleze tineri dispuşi că facă transporturi de droguri, în schimbul unor sume de bani. 

„În perioada februarie 2009 - mai 2009, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a organizat, împreună cu inculpatul Străchinariu, racolarea şi îndrumarea a trei persoane, cetăţeni români, în vederea efectuării unor transporturi de droguri de mare risc (heroină sau cocaină) pe relaţia Europa de Vest - America de Sud şi retur”, susţineau procurorii DIICOT.

Judecătorii de la Curte au adus în discuţie declaraţia unuia dintre inculpaţi, Bleancă, care susţine că Anghelina, deşi a fost prezent la întâlnirile prin care s-a negociat transportul unui cărăuş, nu a participat şi nu ştia nimic de acest lucru. Mai mult, inclusiv cărăuşul, întrebat în instanţă dacă inculpatul Anghelina a fost implicat efectiv în racolarea sa şi în transportul de droguri pe care l-a făcut, a răspuns negativ.

Procurorii şi-au susţinut acuzarea şi cu o convorbire telefonică interceptată între inculpaţii Bleancă şi Anghelina.

Discuţie interceptată pe 30 martie 2009:

"Bleancă: Da

Anghelina: Mai sunt doi.

B.: Încă doi în afară de ăsta, nu ?

A.: Da, da.

B.: Apăi îl lăsăm pe ăsta deoparte deocamdată.

A.: Na, bine.

B.: Da?

A.: Apăi hai. Şi când se întâmplă?

B.: Păi vreau şi eu paşapoartele să le văd.

A.: Nu-ţi dau nimic. Eu vreau bani.

B.: Şi eu ce …. mea vrei să-i trimit la ăla? Ce vrei să-i trimit? Poză cu mine?

A.: Şi cu mine, dacă vrei.

B.: Na bine, hai”

În rechizitoriu, procurorii arată că persoana evidenţiată în dialog cu apelativul „ăsta” este cărăuşul  la racolarea căruia a participat şi Cătălin Constantin Anglelina.

Însă judecătorii nu au fost de aceeaşi părere: „Nicio altă probă nu susţine această afirmaţie, context în care curtea nu îi va da valenţa conferită de procuror. În acest context, şi cum alte probe în susţinerea acuzării nu au fost identificate, comiterea acestui act material nu va fi reţinută în sarcina inculpatului” (n.r. - Anghelina Cătălin Constantin).

A doua acuzaţie. Judecătorii: „Probele nu sunt concludente”

Procurorii DIICOT l-au mai acuzat pe Anghelina că a fost implicat şi în racolarea unui alt cărăuş, care a fost trimis în Brazilia să preia o cantitate de droguri, anchetatorii arătând că însuşi inculpatul l-a condus la gară pe respectivul cărăuş. Acesta din urmă a dat o declaraţie la notar în ianuarie 2015 prin care susţinea că Anghelina nu a avut nici o legătură în racolarea sa.

„Mijloacele de dovadă administrate nu conduc la concluzia, fără vreo urmă de îndoială, că inculpatul ar fi avut o astfel de contribuţie (...) Celelalte mijloace de probă indicate de parchet nu sunt concludente şi utile în susţinerea participării inculpatului la comiterea acestui act material, chiar şi în ipoteza în care se acceptă că avea cunoştinţă despre acţiunile viitoare ale transportatorului, în condiţiile în care nu relevă o implicare efectivă a sa în luarea deciziei ori ducerea ei la îndeplinire. Aşa fiind, acest act material al infracţiunii nu va fi reţinut în sarcina sa”, se arată în motivarea judecătorilor Curţii de Apel Suceava.

A treia acuzaţie reţinută în rechizitoriu în sarcina inculpatului Anghelina este că, în aprilie 2009, a fost implicat în racolarea unui alt cărăuş.

Judecătorii arată că în probele anchetatorilor (declaraţii ale martorilor, inculpaţilor) nu se face nici o referire la Cătălin Constantin Anghelina.

Şi în acest caz, cărăuşul cu pricina a susţinut în faţa instanţei că nu îl cunoaşte pe Anghelina şi, mai mult, că nu a transportat droguri la solicitarea vreunei persoane din România.

Drept urmare, şi acest act material nu a fost reţinut în sarcina lui Anghelina.

Judecătorii: Anghelina ştia de afacerea cu cărăuşi, însă procurorii nu au probat implicarea sa

Judecătorii Curţii de Apel Suceava mai arată în motivarea lor că  inculpatul Anghelina ştia de afacerea cu cărăuşii, situaţie care reiese din mai multe convorbiri telefonice interceptate, inclusiv cea cu inculpatul Bleancă, prezentată anterior, în care discuţiile vizează şi o pretinsă sumă de bani. Însă, apreciază magistraţii care l-au achitat pe Cătălin Constantin Anghelina, nu se poate stabili în concret că acea sumă de bani ar fi fost din activitatea de racolare şi nici nu s-a putut stabili contribuţia lui Anghelina în această afacere. 

„Ceea ce însă acuzarea nu a probat este implicarea sa (n.r.-a inculpatului Anghelina), în orice mod, în racolarea, îndrumarea ori asigurarea de resurse financiare persoanelor - cărăuşi în legătură cu care s-a dispus trimiterea lui în judecată. În acest context, nu se poate statua că a aderat la sau a sprijinit vreo asociere constituită în vederea comiterii de infracţiuni, în limitele ce i se impută prin actul de acuzare. Potrivit art. 99 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia, având dreptul de a nu contribui la propria acuzare. Alin. 2 al art. 4 din acelaşi act normativ stipulează că după administrarea întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerilor organelor judiciare se interpretează în favoarea inculpatului. Acelaşi principiu este consacrat şi de alin. 2 al art. 103, care prevede  că se dispune condamnarea inculpatului <atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă>”, se mai arată în motivarea sentinţei dată de Curtea de Apel Suceava.

„Inculpaţii au demonstrat totodată că au înţeles să-şi schimbe atitudinea în sensul respectării legii”

Judecătorii Curţii de Apel Suceava explică şi de ce au considerat că trebuie reduse semnificativ pedepsele aplicate inculpaţilor de prima instanţă, Tribunalul Suceava, care, repet, i-a trimis pe toţi cei 12 inculpaţi după gratii (doi dintre inculpaţi au primit câte 15 ani de închisoare, alţi şase s-au ales cu condamnări de 12 ani fiecare, doi au primit zece ani de închisoare, iar alţi doi, 7 ani de închisoare).

La instanţa de apel, un inculpat a fost achitat (Anghelina) şi doar patru au fost condamnaţi la închisoare, doi pentru cinci ani, doi pentru trei ani, în timp ce restul de şapte inculpaţi au primit pedepse cu suspendare (între doi ani şi şase luni şi trei ani).

Judecătorii Curţii au avut în vedere, potrivit motivării, faptul că între sentinţa din 29 ianuarie 2014 şi cea din 9 iulie a.c. au intervenit modificările legislative concretizate la intrarea în vigoare a Noului Cod penal, prin care limitele de pedeapsă la infracţiunile reţinute în acest dosar au fost reduse. Totuşi, noua legislaţie penală prevede, în cazul concursului de infracţiuni aşa cum a fost cazul în acest dosar, fiecare inculpat fiind acuzat de cel puţin două infracţiuni, adăugarea obligatorie şi a unui spor de pedeapsă, caz în care pedepsele ar fi fost mai mari decât cele stabilite de Tribunal.

Instanţa a făcut un „mixt” din vechiul şi noul cod penal, considerând că se impune „reglementarea care în ansamblu conduce la o situaţie mai avantajoasă pentru inculpat”.

Judecătorii au ţinut cont şi de circumstanţele atenuante judiciare ale inculpaţilor, care, până la data comiterii infracţiunilor au avut un comportament adecvat în societate, iar o parte dintre ei au recunoscut şi regretat acuzaţiile.

„Prin probele depuse la dosar în acest sens, inculpaţii au demonstrat totodată că au înţeles să-şi schimbe atitudinea în sensul respectării legii, întemeindu-şi familii şi obţinând venituri pe căi licite. În plus, faptele au fost comise cu circa 6 ani în urmă, interval de timp în care au putut conştientiza pe deplin consecinţele cantonării lor în sfera ilicitului penal”, arată judecătorii.