Trei suceveni încearcă să cucerească un munte înalt de 7.134 de metri

Trei temerari suceveni vor porni în cea mai ambiţioasă ascensiune montană încercată vreodată de un alpinist din judeţ: o expediţie pe vârful Lenin din Pamir, care atinge 7.134 metri înălţime.

Ucigaşul ”Lenin”

Este vorba despre al treilea munte ca înălţime din fostul spaţiu sovietic, al doilea din Pamir şi cel mai înalt din Kyrgyzstan. “Lenin” este denumirea dată în 1928 vârfului “Kaufmann”, iar în 2006 muntele a fost redenumit din nou, cu numele “Independenţa”.  "Lenin" a rămas însă cea mai cunoscută denumire a semeţului pisc, care şi-a câştigat şi o reputaţie sinistră după ce acolo s-a produs, în 1990, cel mai grav accident din istoria alpinismului, în care au murit sub avalanşă 43 de oameni. 

Trei curajoşi

Expediţia sucevenilor este programată pentru perioada 26 iulie -17 august şi reprezintă concretizarea unui vis ce datează încă de acum trei ani. Toţi alpiniştii pasionaţi visează să abordeze cândva ”şeptarii”, adică munţii ce trec de 7.000 de metri înălţime, dar nu toţi reuşesc să atingă astfel de performanţă. Suceveanul Gabriel Florariu (41 ani), avocat de profesie, împreună cu salvamontiştii Gabriel Cicu (40 ani), din Gura Humorului, şi Sergiu Bersan (37 ani), din Câmpulung Moldovenesc, încearcă însă să transforme acest vis în realitate.

Nu sunt, de altfel, primii români care abordează acest munte. În 2013, alpinista Camelia Manea, pe atunci în vârstă de 42 de ani, a plecat să-l cucerească, într-o expediţie ucraineano-kârgâză de 24 de persoane, dar nu a reuşit să atingă vârful, din cauza unor probleme de sănătate survenite brusc. Un alt grup de patru români din Bucureşti şi Cluj a plecat pe 1 iulie într-o astfel de aventură montană.

”Muntele cere seriozitate”

Unul dintre membrii grupului sucevean, Sergiu Bersan, ne-a explicat că urcarea pe un munte atât de înalt nu este nici pe departe uşoară, mai ales că grupul se va deplasa fără ghizi şi şerpaşi. ”Noi suntem alpinişti cu experienţă toţi şi ne bazăm pe noi înşine. Cred că am învăţat până acum să ne putem descurca în orice situaţie destul de bine”, ne-a spus Bersan. Membrii grupului vor căra bagaje de 25-30 kg fiecare, vor avea de înfruntat temperaturi extrem de scăzute, de minus 30 de grade Celsius, pericolul permanent al avalanşelor şi crevaselor şi poate cel mai greu le va fi să se adapteze altitudinii foarte mari, care poate provoca probleme de sănătate. Totul a fost bine gândit, în amănunt, au făcut intensă pregătire fizică, pentru că ”muntele cere seriozitate”, dar pentru că nici unul dintre ei nu a mai fost vreodată atât de sus, încă nu ştiu cum li se va putea adapta organismul la condiţiile extreme. ”Este o încercare pentru noi. Acest vârf este oarecum accesibil, nu îl considerăm foarte dificil în sine, pentru că am văzut şi parcurs trasee mai tehnice la altitudini mai mici, dar la asemenea altitudine o mare problemă poate fi adaptarea. Încercăm să vedem dacă din acest punct de vedere vom reuşi”, ne-a spus Sergiu Bersan.

Banii, eterna problemă

Pregătirea unei astfel de expediţii, admite Bersan, este destul de costisitoare. Cei trei s-au putut baza, din nefericire, doar pe resursele proprii şi au şi unele promisiuni că vor primi sprijin financiar de la Consiliul Local din Câmpulung Moldovenesc. Resursele financiare reduse sunt, de altfel, şi adevăratul motiv pentru care expediţia suceveană renunţă la ghizi şi şerpaşi, deşi merge într-un loc complet necunoscut fiecăruia dintre participanţi.

Cea mai dificilă problemă în pregătirea expediţiei s-a dovedit însă procurarea echipamentului. ”Acolo nu poţi merge cu echipament obişnuit, ca pe orice alt munte mai înalt. Sunt condiţii extreme pe <Lenin> şi asta cere echipament special, care se foloseşte numai pe munţii extrem de înalţi. Cum nu urcă toată lumea pe astfel de munţi, nici echipamentul nu se găseşte uşor, e mai rar şi, desigur, costisitor. Noi am cumpărat o parte, alte elemente le-am împrumutat, pentru că nu ne-am fi permis totul, costă mii de euro…”, ne-a mai explicat Sergiu Bersan.

Totul mai depinde, acolo, pe munte, şi de starea vremii, de calitatea zăpezii şi condiţiile de aclimatizare, dar cei trei membri ai expediţiei sunt optimişti şi cred în reuşita lor. ”Dacă ne iese încercarea asta, avem în plan şi altele, într-un proiect de amploare. Dar despre el vorbim când ne întoarcem. Și eu cred că ne întoarcem învingători”, a conchis salvamontistul câmpulungean.